1. [Scriban] nadláb V. nahlap.
2. [DEX '09] NAHLAP, nahlapi, s. m. (Reg.) Val sau vârtej (mare) făcut de o apă curgătoare. – Et. nec.
3. [MDA2] mahlap sm vz nahlap
4. [MDA2] nahlab sm vz nahlap
5. [MDA2] nahlap [At: VLAHUȚĂ, R. P. 84 / V: ma~ sm, ~ab sn, nădlab sm, năh~, năl~ sn, năs~, / Pl: ~i, ~e / E: ns cf bg слап, srb slap] 1-2 sm (Reg; mpl) (Vârtej sau) val mare făcut de o apă curgătoare. 3 sn (Reg) Loc de pe parcursul unui râu unde sunt stânci sub apă. 4 sn (Reg; îf nahlab) Lucru mare și urâcios. 5 sn (Buc) Bucată de lemn, mămăligă, pâine, piatră etc. 6 sn (Reg) Troian de zăpadă. 7 sn (Ban; îf nălap) Noroi mare Si: mâl.
6. [MDA2] nădlab sm vz nahlap
7. [MDA2] năhlap sm vz nahlap
8. [MDA2] nălap sn vz nahlap
9. [MDA2] năslap sm vz nahlap
10. [CADE] NAHLAP sm. Mold. Val de apă curgătoare: Jiul trece maiestos, sunîndu-și ~ii de stînci, c’un sgomot de fanfară (VLAH.); cînd îI bat ~ii și furtunile, fuge la mal și s’ascunde în covru de piatră (SAD.).
11. [DLRLC] NAHLAP, nahlapi, s. m. (Mai ales la pl.) Vîrtej mare într-o apă curgătoare. Cînd vin nahlapi... apoi parcă au gheare, așa apucă și duc cu ei. SADOVEANU, N. P. 152. Vuiesc pe Bistrița nahlapii Și cîntă volbura la Toance. TOPÎRCEANU, M. 73. Bistrița, vijelios bătîndu-și nahlapii de stînci. VLAHUȚĂ, la TDRG. ♦ Undă. (Atestat în forma năhlap) Și-i plăcea liniștea în care nu se auzea decît clipocitul năhlapilor de pe lîngă mal. POPA, V. 180. – Variantă: năhlap s. m.
12. [DLRLC] NĂHLAP s. n. v. nahlap.
13. [Șăineanu, ed. VI] nahlap n. Mold. vârtej de apă curgătoare. [Origină necunoscută].
14. [Scriban] nahláp și năhláp m. (aspect ung. Cp. și cu vsl. hlapati, a pleoscăi). Mold. nord. Pl. Val mare: nahlapiĭ Bistrițeĭ. – În Suc. (rev. I. Crg. 13, 151) nahlap, bulgăre mare de pămînt saŭ de omăt. În Bc. (rev. I. Crg. 6, 315), nahlab (probabil, neutru), lucru mare și uricĭos. În Meh. (Boc.) năslapĭ, valurĭ de apă. Vechĭ și nădlabĭ.
15. [Scriban] năhláp V. nahlap.
16. [Scriban] năsláp V. nahlap.
17. [DOOM 3] nahlap (reg.) (desp. na-hlap) s. m., pl. nahlapi
18. [DOOM 2] nahlap (reg.) (na-hlap) s. m., pl. nahlapi
19. [DER] nahlap (nahlapi), s. m. – Tălăzuire, contracurent. Origine suspectă. Pare legat de sl. chlapati „a face valuri mici” (Tiktin) sau mai curînd var. a lui năvrap.
20. [DLR] MAHLÁP s. m. v. nahlap.
21. [DLR - tomul X] NĂDLAB s. m. v. nahlap.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL