1. [MDA2] nacabău am [At: DLR / Pl: ~bei / E: ns cf macalău] (Reg; d. oameni) 1 Înalt și voinic, dar greoi și trândav. 2 Zăpăcit.
2. [DAR] nacabău, nacabei, adj. (reg.; despre oameni) 1. înalt și voinic, dar greoi, trândav. 2. zăpăcit, distrat, năuc.
3. [DRAM 2021] nacabắu, nacabei, adj. (reg.) Zăpăcit, distrat, năuc. ■ Atestat și în satele din dreapta Tisei; termen cu circulație intensă în Moldova. – Cf. macalău (MDA).
4. [DRAM 2015] nacabău, nacabei, adj. – (reg.) Zăpăcit, distrat, năuc (Gh. Pop, 1971: 43). Atestat și în satele din dreapta Tisei (DRT). Termen cu circulație intensă în Moldova. – Cf. macalău (MDA).
5. [DRAM] nacabău, nacabei, adj. – Zăpăcit, distrat, năuc (Gh. Pop 1971: 43). Atestat și în satele din dreapta Tisei (DRT). Termen cu circulație intensă în Moldova. – Cf. macalău (MDA).
6. [DLR - tomul X] NACABĂU adj. (Regional, despre oameni) Înalt și voinic, dar greoi, trîndav. com. din straja-rădăuți. ♦ Zăpăcit, distrat, năuc. com. din STRAJA-RĂDĂUȚI, cf. PAȘCA, GL., ALR SN v h 1 241/353. – pl.: nacabei. alr sn v h 1241/353. – Etimologia necunoscută. cf. macabău.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL