1. [MDA2] muzuc sm [At: T. PAPAHAGI, C. L. / Pl: ~uci / E: nct] (Ban; Trs) 1 Arbore mic, bătrân și plin de crengi. 2 Butuc împrejurul căruia cresc vlăstari. 3 Brădet. 4 (Îs) ~ de sâlhă Molid tânăr.
2. [DAR] muzuc, muzuci, s.m. (reg.) arbore mic, bătrân, plin de crengi; butuc cu vlăstari; brădet.
3. [DLR] MUZUC s. m. (Prin Ban., Transilv.) Arbore mic, bătrînn și plin de crengi; butuc împrejurul căruia cresc vlăstari (FRÎNCU-CANDREA, M. 103) brădet (T. PAPAHAGI, C, L.). ◊ Muzuc de sîlhă = molid tînăr. Cf. ARH. FOLK.,V, 126, ALR II 2 835/95. – Pl.: muzuci. – Etimologia necunoscută.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL