1. [MDA2] muriatic, ~ă a [At: ER 95v / Pl: ~ici, ~ice / E: fr muriatique] (Chm; înv) 1 Clorhidric. 2 (Pex) Care conține o clorură.
2. [Scriban] *muriátic, -ă adj. (d. muriat). Chim. Vechĭ. Cloridric: acid muriatic.
3. [DLR] MURIATIC, -Ă adj. (Învechit) Clorhidric; p. e x t. care conține o clorură. Ațid muriatic. ER 95v, cf. NEGULICI, MARIN, PR. I, 15. Natrom muriatic. DESCR. APE, 90. Apele muriatice alcaline. APE MIN. 6, cf, COSTINESCU, BARCIANU. – Pl.: muriatici, -ce. – Din fr. muriatique.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL