1. [DEX '09] MUHURDAR, muhurdari, s. m. (Înv.) Dregător însărcinat cu păstrarea sigiliului domnesc. – Din tc. mühürdar.
2. [MDA2] muhurdar sm [At: (a. 1776) URICARIUL. XIX, 389 / V: (înv) ~iu / Pl: ~i / E: tc mühürdar] Înalt dregător turc care avea sarcina de a păstra sigiliul și de a-l aplica pe actele oficiale.
3. [DEX '98] MUHURDAR, muhurdari, s. m. (Turcism înv.) Dregător însărcinat cu păstrarea sigiliului domnesc. – Din tc. mühürdar.
4. [DLRLC] MUHURDAR, muhurdari, s. m. (Învechit) Păstrătorul sigiliului domnesc. După ce-a scris logofătul, domnul iscăli și muhurdarul puse pecetea. NEGRUZZI, S. I 306.
5. [Șăineanu, ed. VI] muhurdar m. od. păstrătorul sigiliului domnesc, secretarul Curții: muhurdarul puse pecetea NEGR. [Turc. MUHURDAR, din MUHUR, pecete].
6. [Scriban] muhurdár m. (turc. mühürdar. Cp. cu cĭohodar). Vechĭ. Păstrătoru sigiluluĭ sultanuluĭ saŭ domnuluĭ.
7. [MDA2] muhurdariu sm vz muhurdar
8. [DOOM 3] muhurdar (înv.) s. m., pl. muhurdari
9. [DOOM 2] muhurdar s. m., pl. muhurdari
10. [DLR] MUHURDAR s. m. Înalt dregător (turc) care avea sarcina de a păstra sigiliul și de a-l aplica pe actele oficiale. 1 200 lei pe an muhurdariul (a. 1776). URICARIUL, XIX, 389, cf. PONTURI, 3/13. Seid Suleiman Negib, consilieriu și muhurdariul divanului. AR (1829), 2191/22. Nagiu Efendi, sfetnicul privat și muhurdarul Imperiului otoman. CR (1830), 372/13. După ce-a scris logofătul, domnul iscăli și muhurdarul puse pecetea. NEGRUZZI, S. I, 306. Muhurdarul se repede și sărută papucii domnitorului. V. ROM. mai 1954, 187. – Pl.: muhurdari. – Și: muhurdáriu s. m. – Din tc. mühürdar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL