Definiție și ce înseamnă muchier

1. [DEX '09] MUCHIER, muchiere, s. n. Rindea care servește la îndreptatul muchiilor scândurilor. [Pr.: -chi-er] – Muchie + suf. -ar.

2. [MDA2] muchier [At: DAMÉ, T2. 41 / V: ~cher / P: ~chi-er / Pl: ~i, ~e / E: muchie + -ar] 1 sn Rindea care servește la îndreptatul muchiilor scândurilor. 2 sn (Mol) Fiecare dintre scândurile lungi și subțiri care se bat pe căpriori pentru a susține țiglele de pe acoperișul casei. 3 sn (Mol) Fiecare dintre cele patru părți ale unui trunchi de copac care a fost despicat în patru. 4 sn (Mol) Lemn cioplit numai pe o parte, numai pe o muche. 5 a (Bot; reg; îc) Grâu-~ Grâu cobuz. 6-7 sm, a (Bot; reg; șîc Orz-~) (Orz) cu șase rânduri de grăunțe.

3. [DLRLC] MUCHIER, muchiere, s. n. 1. Rindea de dimensiuni mai mari, care servește la îndreptatul muchiilor scîndurilor. 2. Prăjină lungă de brad, cioplită, folosită la pescuit. – Pronunțat: -chi-er.

4. [MDA2] mucher2 sn vz muchier

5. [DOOM 3] muchier (desp. -chi-er) s. n., pl. muchiere

6. [DOOM 2] !muchier (-chi-er) s. n., pl. muchiere

7. [DAR] muchier, muchiere, s.n. (reg.) 1. scândură pe căpriori pentru susținerea țiglelor. 2. parte a unui copac despicat în patru. 3. lemn cioplit numai pe o muchie.

8. [DLR] MUCHIÉR s. n. adj. 1. S. n. Rindea care servește la îndreptatul muchiilor scîndurilor. Cf. DAMÉ, T.2 41, SĂGHINESCU, V. 60. Un mucheriu . . . slujește la tragerea dungilor paralel cu muchile unui lemn sau unei scînduri. PAMFILE, C. 120, cf. H VI 17, X 33, 69, 161, 189, 261, 466, 506, 539, 585, XII 392, XVI 97, 134, CHEST. II. 239/104, ALRM SN I h 381, A V 34, GLOSAR REG. 2. S. n. (Prin Mold.) Fiecare dintre scîndurile lungi și subțiri care se bat pe căpriori pentru a susține țiglele de pe acoperișul casei (SCRIBAN, D., CHEST II 231/116); fiecare dintre cele patru părți ale unui trunchi de copac care a fost despicat în patru (ALR I 984/552); „lemn cioplit numai pe o parte, numai pe o muche” (A V 33). 3. Adj. (În sintagmele) Grîu muchier = grîu cobuz, v. c o b u z . Cf. DAMÉ, T. 57, PAMFILE, A. R. 103. Orz muchier (și substantivat, m.) = orz cu șase rînduri de grăunțe. Cf. HEM 665. Orzul mucheriu sau mucherul are șase rînduri de grăunțe. PAMFILE, A. R. 114. – Pronunțat: -chi-er. – Pl.: rnuchieri, -e. - Și: muchér s. n. – Muchie + suf. -ar.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] monoclin sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: fr monocline, ger Monokline] […]
1. [DEX '09] MONOCLINAL, -Ă, monoclinali, -e, adj., s. n. 1. Adj. (Despre structuri geologice […]
1. [DEX '09] MONOCLINIC, -Ă, monoclinici, -ce, adj. (Despre cristale) În formă de prisme oblice […]
1. [MDN '00] MONOCLONAL, -Ă adj. cu descendență pe cale asexuată din același strămoș. (< […]
[DE] MONOCLORBENZÉN (< mono- + clor + benzen) s. n. Derivat monoclorurat al benzenului, lichid […]
1. [DEX '09] MONOCLORURAT, -Ă, monoclorurați, -te, adj. (Chim.; despre substanțe, compuși, molecule) Care are […]
1. [DEX '09] MONOCLU, monocluri, s. n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează […]
1. [DEX '98] ALAC s. n. Specie de grâu foarte rezistentă, cu un singur bob […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro