1. [MDA2] mucaiesea sf [At: (a. 1774) ȘIO II2, 82 / V: ~iasa, ~aghesân sn, ~aghe~ / Pl: ? / E: cf tc mukayaza] 1 Bir de grâne care se dădea turcilor. 2 (Csc) Provizii de război.
2. [Scriban] mucaĭeseá f., pl. ele (turc. [d. ar.] mukaĭese, comparațiune, analogie, proporțiune). Vechĭ. Un fel de bir în grîne (zaherea) care se dădea Turciiĭ.
3. [MDA2] mucaghesân sn vz mucaiesea
4. [MDA2] mucaghesea sf vz mucaiesea
5. [MDA2] mucaiasa sf vz mucaiesea
6. [DER] mucaiesea (-ele), s. f. – Dijmă plătită sultanului pe produsele solului. Tc. (arab) „mukayese” (Șeineanu, III, 82). Sec. XIX, înv.
7. [DLR] MUCAIESEA s. f. Bir de grîne care se dădea turcilor; (cu sens colectiv) provizii de război. S-a ridicat mucaiasaua (a. 1774). ȘIO II2, 82. Această cerere de mucaghesîn pricinuiește stricăciune și păgubire săracelor raiele (a. 1792). URICARIUL, III, 137/11. S-au ridicat cererea cea hotărîtă a sumei zaharea care să numea muca-iesă (a. 1802). ap. TDRG, cf. IORGA, S. D. XXI, 42, COMAN, GL. – Și: mucaiasá, mucagheseá (ȘIO II2, 82) s. f., mucaghesîn s. n. – Cf. tc. m u k a y a z a „schimb”, m u k a y e s e „comparație”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL