1. [MDA2] mozavirie sf [At: (a. 1642) BV I, 125/10 / V: ~vire, muz~, muzăv~ / A și: (nob) mozavirie / Pl: ~ii / E: mozavir + -ie] (Înv) 1 Calomnie. 2 Dușmănie. 3 Viclenie.
2. [MDA2] mozavir sm [At: CUV D. BĂTR. I, 294 / Pl: ~i / E: tc müzevvir] (Tcî) 1 Calomniator. 2 Om viclean.
3. [MDA2] mozavire sf vz mozavirie
4. [MDA2] muzavirie sf vz mozavirie
5. [Scriban] mozavír m. (turc. [d. ar.] müzevvir). Vechĭ. Rar. Calomniator. – Și ca verb mozaviresc, și ca subst. mozaviríe, și ca adj. mozavírnic: cuvinte mozavirnice.
6. [DLRLV] MOZAVIRIE s. f. (ȚR) Defăimare, calomnie. De la începutul lumii au fost muzaviriia și încă pînă în ziua de astăzi tot să află. ÎNV. 1642, 14r. Nu-l lăsă pentru muzăviriia ce muzavirise. N 1682, 25v. Ni să cade să ne ferim de toate pizmele mele si mozaviriile. NEAGOE; cf. ÎNV. 1642, 16r, 16v; MARDARIE, 158, 177; BIBLIA (1688); ST LEX. 294; LEX. 1683, 50v; ANON. CANTAC.; ANON. BRÎNCOV.; GI, 15r; N 1727, 163v. Variante: mozavirie (ÎNV. 1642, 14r, 16r, 16v; BIBLIA (1688); NEAGOE muzăvirie (N 1682, 25v). Etimologie: mozavir + suf. -ie. Vezi și mozavir, mozaviri. Cf. balamuție, b l o j e r i t u r ă, b l o j i t u r ă, c l e v e t ă, p o n o s.
7. [DLRLV] MUZAVIRIE s. f. v. mozavirie.
8. [DLR] MOZAVIRÍE s. f. (Învechit) Defăimare, calomnie; dușmănie, ură; viclenie. Pentru muzăvirie cum să nu muzăvirim pre niminea (a. 1642). BV I, 125/10. Ni să cade să ne ferim de toate pizmele și mozaviriile. NEAGOE, ÎNV. 102/24. Păziți-vă și vă feriți trupurile și sufletele curate de. . . muzaviria viclanului. id. ib. 191/5. Judecata lui Dumnezeu nu-l lăsă pentru mozaviria ce mozavirise pre svîntul Nifon (sfîrșitul sec. XVII). MAG. IST. IV, 251, cf. V, 128. Părrâsiți amu . . . toate clevetele (muzaviriile BIBLIA 1688). COD. VOR. 145/28. Să lipsească pizma și mozaviriia și hicleșugul din mijlocul lor. ANON. CANTAC., CM I, 194. Între celelalte mozavirii și vînzări ce-mi fac . . . au zis cătră Măria-ta. . . ANTIM, P. XXVI. Frica norodului și de mozavirii și de pîri mincinoase. VĂCĂRESCUL, IST. 277. - Accentuat și: (neobișnuit) mozávirie. KLEIN, D. 212. – Pl.: mozavirii. - Și: mozavíre (KLEIN, D. 212, LB, PONBRIANT, D.), muzăvirie, muzăvirie s. f. – Mozavir + suf. -ie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL