1. [DEX '09] MOȚOGANCĂ, moțogance, s. f. (Reg.) Româncă din Munții Apuseni; moață. – Moțogan + suf. -că.
2. [MDA2] moțogancă sf [At: MARIAN, NU. 73 / Pl: ~nce / E: moțogan + -că] (Reg) Moață.
3. [DOOM 3] moțogancă (reg.) s. f., g.-d. art. moțogancei; pl. moțogance
4. [DOOM 2] moțogancă (reg.) s. f., g.-d. art. moțogancei; pl. moțogance
5. [DLR] MOȚOGÁNCĂ s. f. (Regional) Moață. V. m o ț3. Moțul trebuie să se însoare numai cu o moțogancă. MARIAN, NU. 73. Au venit [la horă] și o mulțime de moțogani și moțogance tinere. T. POPOVICI, SE. 513. – Pl.: moțogance. – Moțogan + suf. -că.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL