1. [Scriban] moșcăít, V. mocoșit.
2. [Scriban] mocoșít, -ă adj. (d. mocoșesc). Est. Fam. Ticăit, fără spor la muncă: ce om mocoșit și argatu ista! – În vest mocăit și moșcăit.
3. [DGS] mocoșit, -ă adj. (despre oameni) mocăit, moșmondit, ticăit2, <reg.> chițcăit, mong, <fig.; pop. și fam.> înfășurat. Fiind mocoșită, nu are spor la treabă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL