1. [MDA2] morozitate sf [At: EPISCUPESCU, O. Î. 57/10 / V: ~osi~ / Pl: ~tăți / E: fr morosité, ger morosität] (Înv) Proastă dispoziție, tristețe, posomoreală.
2. [MDN '00] MOROZITATE s. f. aer posac, mahmureală. (< fr. morosité, lat. morositas)
3. [Scriban] *morozitáte f. (lat. morósitas, -átis). Rar. Morocănoșie.
4. [MDA2] morositate sf vz morozitate
5. [DLR] MOROZITÁTE s. f. (Învechit) Faptul de a fi m o r o s; proastă dispoziție, tristețe, posomoreală. Natura. . . lasă. . . pe unile cu nici [de] unile în starea morozității. EPISCUPESCU, O. Î 57/10. Contrarietățile ce le întimpin sporesc pe fiecare zi morozitatea lor dezgustătoare și asprimea nesuferită. CALENDAR (1854), 13/21. – Pl.: morozități. – Și: morositáte s. f. NEGULICI, PONTBRIANT, D., COSTINESCU. – Din fr. morosité, germ. Morosítät.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL