1. [DEX '09] MONOGRAFIST, -Ă, monografiști, -ste, s. m. și f. Specialist în realizarea unei monografii; monograf. – Monografie + suf. -ist.
2. [MDA2] monografist, ~ă smf [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: it monografista] Monograf.
3. [DN] MONOGRAFIST, -Ă s.m. și f. Monograf. [Cf. it. monografista].
4. [MDN '00] MONOGRAFIST, -Ă s. m. f. autor de monografii; monograf. (< it. monografista)
5. [DCR2] monografist s. m. Autor de monografii ◊ „Manifestată atât de divers și plenar, vocația scriitorului e surprinsă în feluritele ei ipostaze de biograf și monografist, de teoretician literar, de poet și prozator.” Sc. 13 II 67 p. 4. ◊ „Ar fi total nedrept să relevăm doar erudiția monografistului.” R.lit. 30 V 85 p. 20. ◊ „Eu însumi, «monografist» al autorului [Ivasiuc] îl ocolesc în seminarele de la Universitate.” R.lit. 25/93 p. 13; v. și 31 V 73 p. 7, Săpt. 5 X 79 p. 2 (din monografie + -ist; cf. it. monografista; C. Lupu în SCL 6/82 p. 504; DN3, DEX-S)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL