1. [DEX '09] MONODIAT, -Ă, monodiați, -te, adj. (Despre opere muzicale) Care este interpretat ca monodie. – V. monodia.
2. [MDA2] monodiat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: monodia] (D. opere muzicale) Care este interpretat ca monodie (3).
3. [DEX '09] MONODIA, monodiez, vb. I. Tranz. A cânta o monodie. [Pr.: -di-a] – Din monodie.
4. [MDA2] monodia vt [At: DEX-S / P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: fr monodier] A cânta o monodie (3).
5. [DCR2] monodia vb. I A cânta pe o singură coardă ◊ „Voievodul [V.J.] monodiază, lustruind versurile. Scena finală, culminantă, pare operetistică.” R.lit. 6 IV 72 p. 20 (din monodie + -a; DEX-S)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL