1. [DEX '09] MODÂRLAN adj., s. m. v. modoran.
2. [DEX '09] MODORAN, modorani, adj., s. m. (Reg.) (Om) grosolan, bădăran. [Var.: modârlan adj., s. m.] – Et. nec.
3. [MDA2] modârlan sm, a vz modoran
4. [MDA2] modoran [At: PR. DRAM. 266 / V: -dârlan / Pl: ~i, ~răni / E: ns cf modoroi, mârlan, țopârlan] (Reg) 1-2 sm, a (Persoană) cu apucături grosolane Si: bădăran, modrig, modrigan. 3-4 sm, a Modoroi (1-2). 5 sm Persoană care vorbește vrute și nevrute. 6 sm (Mpl) Țigan nomad.
5. [DLRLC] MODÎRLAN, modîrlani, s. m. (Regional) Om cu maniere grosolane; necioplit, bădăran.
6. [Șăineanu, ed. VI] modârlan m. mocărțan.
7. [Șăineanu, ed. VI] mòdor (modoran) m. Tr. 1. om tăcut, morocănos; 2. pl. modorani, numele lăieșilor sau țiganilor vagabonzi. [Vorba pare înrudită cu bùdure, buștean; provențala posedă ambele forme: boudourro, moudourro, bădăran, mojic, posac].
8. [Scriban] modîrlán și mogîrlán, -că s. (var. din momîrlan, bodîrlan). Modoran, moglan, țopîrlan, om necĭoplit.
9. [Scriban] modorán, -că s. (var. din bădăran și rudă cu modîrlan). Mold. Mojic, om de rînd (moglan, mîrlan, ghĭorlan, mocofan, mocîrțan, țopîrlan): să-șĭ dea coatele cu modoraniĭ orĭ să se ĭa de gît cu Țigancele... asta întărîtase tot satu (Sov. 174).
10. [DOOM 3] modoran (reg.) s. m., pl. modorani
11. [DOOM 2] modoran (reg.) s. m., pl. modorani
12. [DGS] modoran adj., s.m. (reg.) I adj. 1 (despre oameni sau despre firea lor) v. Insociabil. Morocănos. Mut. Necomunicativ. Neprietenos. Nesociabil. Posac. Posomorât. Taciturn. Tăcut. Urâcios. Ursuz. 2 (deprec. sau peior.; despre oameni) v. Bădăran. Grobian. Grosier. Grosolan. Indelicat. Mitocan. Mojic. Necivilizat. Nedelicat. Neelegant. Nepoliticos. Ordinar. Trivial. Vulgar. II s.m. (deprec. sau peior.) v. Bădăran. Grobian. Grosier. Grosolan. Mârlan1. Mitocan. Mojic.
13. [DAR] modoran, modorani, s.m. (reg.) 1. om necioplit, mojic, grosolan, bădăran, modârlan; modârlă. 2. (la pl.) lăieși nomazi.
14. [DLR] MODORAN adj., s. m. (Regional) 1. Adj., s. m. (Persoană) cu apucături grosolane; bădăran. Unde să scapi de atîția modîrlani ? PR. DRAM. 266, cf. COSTINESCU, LM. Nimeni n-a mai zis că. e nici limbă de furat, nici limbă de modîrlan. JIPESCU, O. 59. Vedeți. . . cum trăiesc ca modorănii. CONV. LIT. XIII, 71, cf. DDRF. Stete un moment cu gura întredeschisă, gata să-i spuie că e un modoran. D. ZAMFIRESCU, T. S. 14. Fii și tu mai dezghețat, să nu zică-n gîndu ei: apoi ce, ăsta e un modîrlan. SĂM. III, 444, cf. RĂDULESCU-CODIN, ȘEZ. XII, 111; CIAUȘANU, GL. Ești modîrlan dacă nu vii la mine cum ai zis. PAȘCA, GL. 2. S. m. Modoroi (1). Cf. ȘĂINEANU, D. U. 3. S. m. Persoană care vorbește vrute și nevrute. I. CR. III, 54, cf. 156. 4. S. m. (Mai ales la pl.) Țigan nomad. Cf., DDRF, BL II, 173, PASCU, C. 178, A IX 4. . – Pl.: modorani și modorăni. – Și: modîrlan adj., s. m. – Cf. m o d o r o i. – Pentru modîrlan, cf. m î r l a n, ț o p î r l a n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL