Definiție și ce înseamnă modernizare

1. [DEX '09] MODERNIZARE, modernizări, s. f. Acțiunea de a moderniza și rezultatul ei; înnoire. – V. moderniza.

2. [MDA2] modernizare sf [At: DDRF / Pl: ~zări / E: moderniza] 1 Adaptare la realitățile, cerințele prezentului Si: înnoire. 2 Adaptare la stadiul contemporan al progresului. 3 Modificare a unui text, a unei ediții etc. în conformitate cu normele limbii actuale, pentru a le face mai accesibile. 4 (Rar) Conformare la gusturile și cerințele modei.

3. [DLRLC] MODERNIZARE, modernizări, s. f. Acțiunea de a moderniza; înnoire. Modernizarea transporturilor.

4. [DN] MODERNIZARE s.f. Acțiunea de a (se) moderniza și rezultatul ei; înnoire. [< moderniza].

5. [DEX '09] MODERNIZA, modernizez, vb. I. Tranz. A adapta la cerințele, la realitățile prezentului, a face să corespundă stadiului contemporan al progresului; a înnoi. ♦ A da unui lucru un aspect modern, conform gusturilor și cerințelor actuale. ♦ A înzestra (o fabrică, o uzină etc.) cu instalații și utilaje moderne. ♦ Spec. A modifica un text, o ediție etc. pentru a fi în conformitate cu normele limbii actuale. – Din fr. moderniser.

6. [MDA2] moderniza v [At: LM / Pzi: ~zez / E: fr moderniser] 1 vt A adapta la realitățile, la cerințele prezentului Si: a înnoi. 2 A face să corespundă stadiului contemporan al progresului. 3 (C. i. texte, ediții etc.) A modifica în conformitate cu normele limbii actuale, pentru a face mai accesibil. 4 vr (Rar; d. persoane) A se conforma gusturilor și cerințelor modei1.

7. [DEX '98] MODERNIZA, modernizez, vb. I. Tranz. A adapta la cerințele, la exigențele prezentului, a face să corespundă acestor cerințe; a înnoi. ♦ A da unui lucru un aspect modern, conform gusturilor și cerințelor actuale. ♦ Spec. A modifica limba unui text din trecut în conformitate cu normele limbii actuale. – Din fr. moderniser.

8. [DLRLC] MODERNIZA, modernizez, vb. I. Tranz. A da unui lucru un aspect modern, în conformitate cu gusturile și cerințele actuale; a modifica un proces tehnologic de fabricație, conform progresului științelor tehnice. ♦ A înzestra o întreprindere cu utilaj și amenajări corespunzătoare tehnicii moderne.

9. [DN] MODERNIZA vb. I. 1. tr. A da un caracter, o înfățișare modernă (cuiva sau la ceva), a înnoi. ♦ A înzestra (o fabrică, o uzină etc.) cu instalații și utilaje moderne. 2. refl. A adopta obiceiurile moderne. [< fr. moderniser].

10. [MDN '00] MODERNIZA vb. I. tr. a da un caracter, o înfățișare modernă, a înnoi. ◊ a înzestra (o fabrică, o uzină etc.) cu instalații și utilaje moderne. II. refl. a adopta obiceiurile moderne. (< fr. moderniser)

11. [Șăineanu, ed. VI] modernizà v. a da un caracter modern: a moderniza stilul.

12. [Scriban] *modernizéz v. tr. (d. modern). Fac modern, înoĭesc, pun în curentu timpuluĭ: a moderniza un popor, o armată.

13. [DOOM 3] modernizare s. f., g.-d. art. modernizării; pl. modernizări

14. [DOOM 2] modernizare s. f., g.-d. art. modernizării; pl. modernizări

15. [DOOM 3] moderniza (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. modernizez, 3 modernizează; conj. prez. 1 sg. să modernizez, 3 să modernizeze

16. [DOOM 2] moderniza (a ~) vb., ind. prez. 3 modernizează

17. [IVO-III] modernizez.

18. [DGS] modernizare s.f. 1 prefacere, renovare, renovație, <înv.> preînnoire. A fost necesară modernizarea hotelului pentru a fi repus în circuitul turistic național. 2 perfecționare, sistematizare. Modernizarea liniei de îmbuteliere a apei minerale a fost necesară. 3 înnoire, <înv.> înnoitură. Modernizarea atelierului mecanic se impunea.

19. [DGS] moderniza vb. 1. 1 tr. (compl. indică edificii, interioare, obiecte de îmbrăcăminte etc.) a preface, a renova, <fam.> a sulimeni, <înv. și reg.> a preînnoi, a prenoi. Și-a modernizat apartamentul. Au modernizat hotelul pentru a putea fi repus în circuitul turistic național. 2 tr. (compl. indică sisteme tehnice, căi de comunicație etc.) a perfecționa, a sistematiza. Rețeaua de distribuție a gazului a fost modernizată. Au modernizat linia de îmbuteliere a apei minerale. 3 tr. a înnoi. A modernizat atelierul mecanic. Și-a modernizat garderoba. 4 tr., refl. a (se) înnoi, <fig.> a (se) emancipa. Limba s-a modernizat, îmbogățindu-și vocabularul cu foarte multe neologisme.

20. [DLR] MODERNIZARE s. f. Acțiunea de a (s e) m o d e r n i z a și rezultatul ei; înnoire. Cf. DDRF, ALEXI, W. Trebuie să înțelegi farmecul acestui București, așa cum se afla înainte de. . . modernizare. C. PETRESCU, C. V. 77. Lucrări de modernizări de drumuri. LEG. EC. PL. 254, cf. 443. Dezvoltarea puternică a industriei grele și a industriei de mașini a făcut posibilă dezvoltarea și modernizarea transporturilor. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2387, cf. V. ROM. ianuarie 1954, 201. De la o ediție la alta, Kogălniceanu a făcut modernizări și în sistemul morfologic al limbii sale. CONTRIBUȚII, I, 75. Un ansamblu de lucrări urbanistice . . . care vor contribui la modernizarea acestei părți a orașului. SCÎNTEIA, 1966, nr. 7152. – Pl.: modernizări. – V. moderniza.

21. [DLR] MODERNIZA vb. I. 1. T r a n z. A adapta la realitățile, la cerințele prezentului, a înnoi; a face să corespundă stadiului contemporan al progresului. Cf. LM, DDRF, BARCIANU, ALEXI, W. Rafinăriile au fost reparate și modernizate. GHEORGHIU-DEJ, R. 44. Această clădire a fost într-un scurt timp radical modernizată. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2860. A fost modernizat parcul de locomotive. ib. 1967, nr. 7249. ♦ (Complementul indică texte, ediții etc.) A modifica pentru a face mai accesibil, mai în conformitate cu normele limbii actuale. În copiile de acte făcute de el a schimbat pretutindeni ortografia, a modernizat pronunțarea. BUL. COM. IST. I, 16. A moderniza stilul. ȘĂINEANU, D. U. 2. R e f l. (Rar, despre persoane) A se conforma gusturilor și cerințelor modei1, a deveni modern (I 2). Cf. CADE. – Prez. ind.: modernizez. – Din fr. moderniser.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] MODENATURĂ, modenaturi, s. f. Proporția și forma diferitelor profiluri care decorează un […]
1. [MDA2] moderabil, ~ă a [At: LM / Pl: ~i, ~e / E: modera + […]
1. [DEX '09] MODERANT, -Ă, moderanți, -te, adj. (Rar; despre oameni) Care moderează (2). – […]
1. [DEX '09] MODERANTISM s. n. Atitudine și opinie proprii persoanelor moderate. ♦ Concepție bazată […]
1. [DEX '09] MODERANTIST, -Ă, moderantiști, -ste, adj., s. m. și f. (Adept) al moderantismului. […]
[Scriban] *moderantízm n. Sistema politică a moderaților, maĭ ales în timpu mariĭ revoluțiunĭ franceze: Camil […]
1. [MDA2] moderanță sf [At: LM / Pl: ~țe / E: it moderanza] (Rar) 1-2 […]
1. [DEX '09] MODERARE, moderări, s. f. Acțiunea de a (se) modera și rezultatul ei. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro