1. [DEX '09] MOCĂNAȘ, mocănași, s. m. 1. Diminutiv al lui mocan. 2. (La pl.; art.) Dans popular, inspirat din viața pastorală, răspândit, în trecut, în Moldova și în Dobrogea; melodie după care se execută acest dans. – Mocan + suf. -aș.
2. [MDA2] mocănaș sm [At: DLR / Pl: ~i / E: mocan1 + -aș] 1-2 (Șhp) Mocan1 (1) (tânăr). 3 (Mol; lpl; art.) Pantomimă populară jucată de Crăciun de către persoane îmbrăcate mocănește. 4 (Reg; art.) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 5 (Reg; art.) Melodie după care se execută mocănașul (4). 6 (Iht; reg) Guvid (Gobius).
3. [DLRLC] MOCĂNAȘ, mocănași, s. m. Diminutiv al lui mocan. Alelei! Mocănaș dragă, De mine dorul se leagă. ALECSANDRI, P. P. 87.
4. [Scriban] mocănáș m. (d. mocan). Mold. sud. Pl. Un fel de irozĭ care, la Crăcĭun și Anu Noŭ, umblă din casă’n casă cîntînd cîntece naționale. Eĭ umblă îmbrăcațĭ ca mocaniĭ, în cap cu căcĭulĭ, adică în portu țăranilor de la munte.
5. [DOOM 3] mocănaș s. m., pl. mocănași
6. [DOOM 2] mocănaș s. m., pl. mocănași
7. [DGS] mocănaș s.m. (iht.; reg.) v. Guvid (Gobius).
8. [DLR] MOCĂNAȘ s. m. 1. Diminutiv (hipocoristic) al lui mocan1 (1). Alelei l Mocănaș dragă, De mine dorul se leagă. . . Dă-mi pe roibul drăguleț, Că să cerc de-i șoimuleț. ALECSANDRI, P. P. 87. Mocanașul s-a înduplicat, Murgu din mînă și-a dat. ȘEZ. V, 93. Cine-i biciuia ? D-un mic mocănaș Cu glugă-ntre spete. MAT. FOLK. 4, cf. 154. 2. (La pJ. art.; prin sudul Mold.; de obicei construit cu verbele „a umbla” și „a merge”) Pantomimă populară jucată de Crăciun de persoane îmbrăcate mocănește. Com. IORDAN. 3. (Art.; regional) Numele unui dans popular. Cf. DER, H XII 8, 44. 4. (Iht.; regional) Guvid (Gobius) (Frăsinet-Oltenița). BĂCESCU, P. 112. – Pl.: mocănași. – Mocan1 + suf. -aș.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL