1. [MDA2] mleci3 vt [At: TOMICI, C. A. 162/21 / V: mlecii v / Pzi: ~cesc / E: srb mleti „a măcina”, cf îmblăti, meci4] (Ban și Trs) 1 A zdrobi. 2 A mărunți.
2. [MDA2] mlecii v vz mleci3
3. [Scriban] mlecésc, V. îmblătesc.
4. [DLR] MLECI1 subst. v. mlecin.
5. [DLR] MLECI2 subst. pl. v. mlaci.
6. [DLR] MLECÍ3 vb. IV. T r a n z. (Ban. și prin Transilv.) A zdrobi, a sfăríma; a mărunți, a dumica, a fărîmița. Cu mașina aceasta așa are a se lucra: mai întîiu mlecești fagurii cu miarea cît poți mai mărunt. TOMICI, C. A. 162/21. Mlecește fasolea ! VICIU, GL., cf. ALR I 1989/28. - Prez. ind.: mlecesc. - Și: mlecií vb. IV. Com. LIUBA. – Din scr. mleti „a măcina”. Cf. î m b l ă t i, m e c i4.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL