1. [DEX '09] MINUȚIOZITATE, minuțiozități, s. f. Însușirea de a fi minuțios; meticulozitate, minuție. [Pr.: -ți-o-] – Minuțios + suf. -itate.
2. [MDA2] minuțiozitate sf [At: PETICĂ, O. 376 / P: ~ți-o~ / Pl: (rar) ~tăți / E: minuțios + -itate] Meticulozitate.
3. [DLRLC] MINUȚIOZITATE, minuțiozități, s. f. Însușirea de a fi minuțios; meticulozitate.
4. [DN] MINUȚIOZITATE s.f. Însușirea de a fi minuțios; amănunțime, meticulozitate, minuție. [Pron. -ți-o-. / < minuțios + -itate].
5. [MDN '00] MINUȚIOZITATE s. f. însușirea de a fi minuțios; minuție. (< minuțios + -itate)
6. [Șăineanu, ed. VI] minuțiozitate f. caracterul celor minuțioase.
7. [Scriban] *minuțiozitáte f. (d. minuțios). Caracteru de a fi minuțios: om de mare minuțiozitate.
8. [DOOM 3] minuțiozitate (desp. -ți-o-) s. f., g.-d. art. minuțiozității; pl. minuțiozități
9. [DOOM 2] minuțiozitate (-ți-o-) s. f., g.-d. art. minuțiozității; pl. minuțiozități
10. [IVO-III] minuțiozitate, -tăți.
11. [DGS] minuțiozitate s.f. atenție, grijă, meticulozitate, migală, migăleală, minuție, scrupulozitate, <pop. și fam.> câcâială, <pop.> piguleală, scumpătate, <reg.> bughineală, migoroșeală, milcoșeală, puchineală.
12. [DLR] MINUȚIOZITATE s. f. Însușirea de a fi minuțios; meticulozitate, (livresc) minuție (2). Exactitudinea și minuțiozitatea adorabilă cu care își execută. . . lucrările. PETICĂ, O. 376. - Pronunțat: -ți-o-. – Minuțios + suf. -itate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL