1. [MDA2] minorean, ~ă a [At: LM / Pl: ~eni, ~ene / E: ger minorenn] 1 (Înv; d. persoane) Minor (1). 2 (Pgn) Care nu se bucură de drepturi civile și politice depline.
2. [DGS] minorean, -ă adj. (jur.; în opoz cu „major”; înv.; despre oameni) v. Minor. Nevârstnic.
3. [DLR] MINOREÁN, -Ă adj. (Învechit, despre persoane) Minor (1); p. g e n e r. care nu se bucură de drepturi civile (și politice) depline. Cf. LM. Fata, oricît de bătrînă ar fi ajuns, rămînea tot minoreanâ și numai prin căsătorie devinea majoreană. F (1874), 213, cf. EMINESCU, N. 106. - Pl.: minoreni, -e. – Din germ. minorenn.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL