1. [MDA2] minologhiu sn vz minologhion
2. [DLRM] MINOLOGHIU s. n. Carte bisericească care cuprinde numele și viețile sfinților pe zile și pe luni. – Ngr. menologion.
3. [DEX '09] MINOLOGHION, minologhioane, s. n. Carte bisericească ortodoxă care cuprinde numele și viețile sfinților, pe zile și pe luni. [Pr.: -ghi-on] – Din ngr. minológhion.
4. [MDA2] menolog sn vz minologhion
5. [MDA2] menologion sn vz minologhion
6. [MDA2] menologiu sn vz minologhion
7. [MDA2] minologhion sn [At: (a. 1729) CAT. MAN. II, 70 / V: (înv) menolog, menologion, menologiu, ~ghiu, ~gion / Pl: ~oane / E: ngr μηνολόιον] Carte bisericească ortodoxă cu viețile sfinților înșiruite în ordinea zilelor lunii Vz minei1, sinaxar.
8. [MDA2] minologion sn vz minologhion
9. [Șăineanu, ed. VI] minologhion n. calendar al bisericei ortodoxe. [Gr mod.].
10. [Scriban] *menológiŭ, V. minologhion.
11. [Scriban] minológhion n. fără pl. saŭ, (dacă se accentuĭază -ión) pl. oane (ngr. minológion, d. min [ngr. mén], lună, și -lógion ca în oro-logiŭ. V. mineĭ). Sinaxar. – Și menologiu (după pron. maĭ noŭă).
12. [DOOM 3] !minologhion (rar) (desp. -ghi-on) s. n., pl. minologhioane
13. [DOOM 2] minologhion (rar) (-ghi-on) s. n., pl. minologhioane
14. [D.Religios] menolog s. n. Prezentare în scris a vieții sfinților pe luni conform calendarului Bis. ortodoxe, care începe la 1 septembrie (în țările române s-a adoptat Anul Nou la 1 ianuarie 1700); sinaxar; minologhion. ♦ Temă iconografică localizată în pronaos, fiecărei zile corespunzându-i o imagine a sfântului (sau sfinților) patron(i) respectiv(i), fie în picioare, fie în timpul martiriului. Cel mai vechi menolog se află în bis. mare a Coziei (1391), iar cel mai complet în pridvorul bis. Voroneț (1547). – Din fr. ménologe, it. menologio.
15. [D.Religios] minologhion, minologhioane s. n. 1. Carte bisericească ortodoxă, care cuprinde numele și viețile sfinților pe zile și luni. 2. V. menolog. – Din gr. minologhion.
16. [DGS] minologhion s.n. (în Biserica Ortodoxă) sinaxar, <rar> legendă. Minologhionul cuprinde calendarul cu o scurtă expunere a vieții tuturor sfinților și martirilor de peste an.
17. [DLR] MINOLOGHIU s. n. v. minologhion.
18. [DLR] MENOLÓG s. n. v. minologhion.
19. [DLR] MENOLOGION s. n. v. minologhion.
20. [DLR] MENOLOGIU s. n. v. minologhion.
21. [DLR] MINOLÓGHION s. n. Carte bisericească ortodoxă în care sînt cuprinse viețile sfinților înșiruite în ordinea zilelor lunii. V. m i n e i1, s i n a x a r. Minologhion, ce să zice sănăcsar, ales pe praznici împărătești și pă sfinți mari (a. 1 729). CAT. MAN. II, 70, cf. ȘĂINEANU, D. U., SCRIBAN, D., DL, DM. Pl.: minologhioane. – Și: (învechit) minológhiu (ap. GÁLDI, M. PHAN. 210), minológion (ALEXI, W.), menológion (ENC. ROM.), menológiu (SCRIBAN, D.), menológ (COSTINESCU) s. n. – Din ngr. μηνολόγιον.
22. [DLR] MINOLÓGION s. n. v. minologhion.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL