Definiție și ce înseamnă minerit

1. [DEX '09] MINERIT s. n. 1. Ramură a industriei extractive care se ocupă cu exploatarea zăcămintelor de minerale utile și a masivelor de roci, folosite fie în construcții, fie ca materii prime. 2. Îndeletnicire a minerului. – V. mineri.

2. [MDA2] minerit sns [At: S. C. ȘT. (CLUJ), 1957, 194 /V: ~nier~ / E: mineri] 1 Ramură a industriei extractive care se ocupă cu exploatarea zăcămintelor de minerale utile și a masivelor de roci folosite în construcții sau ca materii prime. 2 Profesie a minerului1 (1) Si: (reg) băieșit.

3. [DLRLC] MINERIT s. n. Totalitatea operațiilor tehnice miniere (explorare și exploatare) prin care se pot valorifica zăcămintele de minereu aflate în scoarța pămîntului; îndeletnicirea minerului. Mineritul fără disciplină înseamnă moartea minei. DAVIDOGLU, M. 29.

4. [DEX '09] MINERI, mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra în mină1 (1). – Din miner.

5. [MDA2] mineri vi [At: DLR / Pzi: ~resc / E: miner1] (Rar) A lucra în mină1 (1).

6. [MDA2] minierit sn vz minerit

7. [DLRLC] MINERI, mineresc, vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra în mine. Mineream pe la Abrud, Pribegit departe, Cînd boierii-au început Cu război și moarte. DEȘLIU, M. 55.

8. [DOOM 3] minerit s. n.

9. [DOOM 2] minerit s. n.

10. [DOOM 3] mineri (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mineresc, 3 sg. minerește, imperf. 1 mineream; conj. prez. 1 sg. să mineresc, 3 să minerească

11. [DOOM 2] mineri (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mineresc, imperf. 3 sg. minerea; conj. prez. 3 să minerească

12. [DGS] minerit s.n. (miner.) <reg.> băieșag, băieșit. Se ocupă cu mineritul.

13. [DLR] MINERÍT s. n. sg. 1. Ramură a industriei extractive care se ocupă cu exploatarea zăcămintelor de minerale utile și a masivelor de roci folosite fie în construcții, fie ca materii prime. Mineritul cărbunelui din regiunea Văii Jiului este relativ recent. S.C.ȘT. (CLUJ), 1957, 194. 2. Îndeletnicire a minerului1 (1); (regional; băieșit. Mineritul fără disciplină înseamnă moartea minei. DAVIDOGLU, M. 29, cf. 42. - Și: minierít s. n. LEG. EC. PL. 422. – V. mineri.

14. [DLR] MINERÍ vb. IV. Intranz. (Rar) A lucra în mină1 (1). Mineream pe la Abrud, Pribegit departe, Cînd boierii au început Cu război și moarte. DEȘLIU, M. 55. - Prez. ind.: mineresc. – V. miner1.

15. [DLR] MINIERÍT s. n. v. minerit.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro