1. [DEX '09] MINERALOGIE s. f. Știință care se ocupă cu studiul complex al mineralelor. – Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĭa, fr. minéralogie.[1]
2. [MDA2] mineralogie sf [At: AR (1829) 19718 / V: (înv) ~ghie / E: ger Mineralogie, rs минералогия, fr minéralogie] Disciplină geologică fundamentală care studiază structura, caracterele morfologice, fizice și chimice ale mineralelor și asociațiilor lor naturale, ca și modul lor de formare.
3. [DEX '98] MINERALOGIE s. f. Disciplină geologică fundamentală care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a acestora și a asociațiilor lor naturale. – Din germ. Mineralogie, rus. mineraloghiĭa, fr. minéralogie.
4. [DLRLC] MINERALOGIE s. f. Știință care are ca obiect studierea formării, a structurii și a proprietăților mineralelor, precum și a posibilităților de folosire a acestora.
5. [DN] MINERALOGIE s.f. Știință care studiază structura, compoziția și proprietățile fizice și chimice ale mineralelor. [Gen. -iei. / cf. fr. minéralogie, germ. Mineralogie].
6. [MDN '00] MINERALOGIE s. f. știință care studiază mineralele ce intră în constituția globului terestru. (< fr. minéralogie, germ. Mineralogie)
7. [Șăineanu, ed. VI] mineralogie f. partea istoriei naturale care tratează despre minerale.
8. [Scriban] *mineralogíe f. (îld. mineralo-logie, d. mineral și -logie). Acea parte a științelor naturale care se ocupă de mineralogie: Haüy fu unu din creatoriĭ mineralogiiĭ.
9. [MDA2] mineraloghie sf vz mineralogie
10. [DOOM 3] mineralogie s. f., art. mineralogia, g.-d. mineralogii, art. mineralogiei
11. [DOOM 2] mineralogie s. f., art. mineralogia, g.-d. mineralogii, art. mineralogiei
12. [DLR] MINERALOGIE s. f. Disciplină geologică fundamentală, care se ocupă cu studierea structurii, caracterelor morfologice, fizice și chimice ale mineralelor, precum și cu modul de formare a lor și a asociațiilor lor naturale. Dregătoriul împărătescului corpus de minera- loghie (știința aflării metalurilor în sînul pămîntului). AR (1829), 191/18. Știința care se ocupă cu studiul mineralelor a luat numele de mineralogie. MURGOCI-LUDWIG, M. 5. - Și: (învechit) mineraloghie s. f. – Din germ. Mineralogie, rus. минералогий, fr. minéralogie.
13. [DLR] MINERALOGHÍE s. f. v. mineralogie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL