1. [DEX '09] MILOSÂRDIE, milosârdii, s. f. (Înv.) Milă1, îndurare. – Din sl. milosrŭdije.
2. [MDA2] milosârdie sf [At: CORESI, EV. 136 / V: ~ser- / Pl: ~ii / E: slv милосрьдик, милосердик] 1-2 Milă1 (1, 28). 3 Bunătate.
3. [MDA2] miloserdie sf vz milosârdie
4. [DLRLC] MILOSÎRDIE s. f. (învechit și arhaizant) Milă, îndurare. Mulțămesc. dimineața și sara pentru milosîrdia sa. SADOVEANU, F. J. 489.
5. [Scriban] milosîrdie f. (vsl. milosrŭdiĭe. V. osîrdie). Vechĭ. Milă, mizericordie.
6. [DOOM 3] milosârdie (înv.) (desp. -di-e) s. f., art. milosârdia (desp. -di-a), g.-d. art. milosârdiei; pl. milosârdii, art. milosârdiile (desp. -di-i-)
7. [DOOM 2] milosârdie (înv.) (-di-e) s. f., art. milosârdia (-di-a), g.-d. art. milosârdiei; pl. milosârdii, art. milosârdiile (-di-i-)
8. [DGS] milosârdie s.f. (relig. creștină; înv.) v. Ajutor. Gratie. Har. Îndurare. Îndurare divină. Milă. Milostenie. Milostivire.
9. [DLRLV] MILOSERDIE s.f. v. milosîrdie.
10. [DLRLV] MILOSÎRDIE s.f. (Mold., ȚR) Milostivire. A: Împrotiva morții, dentru miloserdiia sa dumnezăiască, au făgăduit mîntuitoare solie. N. COSTIN. A pronii dumnăzăești orînduială și nenumărată milă și miloserdie. CANTEMIR, HR.; cf. CA, 83v. B: Tu cu milosîrdiile tale ceale mari nu i-ai părăsit. BIBLIA (1688). Cunosc... milosîrdiile tale. MINEIUL (1776); cf. NEAGOE; R. POPESCU. Variante: miloserdie (N. COSTIN; CANTEMIR, HR.). Etimologie: sl. mbg. milosrŭdije, sl. rus. miloserdije. Vezi și miloserdnic, milosîrd, milosîrdi. Cf. bulciușag, mesereare (1), miloste.
11. [DLR] MILOSÉRDIE s. f. v. mílosîrdie.
12. [DLR] MÍLOSÎRDIE s. f. (Învechit) 1. Milă1 (I 1, 3). N-am văzut la alt domn atîta mílosîrdie (începutul sec. XVIII). MAG. IST. IV, 151/18. Așea să îndemneaze pre fieștecare spre miloserdie cu numărarea cea pre rînd a părților. MOLNAR, RET. 31/15. Drept mulțămire pentru milosîrdia bătrînilor noștri, acei mișei se pustiau în codri. SADOVEANU, N. F. 9. 2. Milă1 (I 4). Milosîrdia lui nespusă e și fără sfîrșit. CORESI, EV. 136. Să mă miluiești pre mine nevrednicul cu milosîrdia ta cea făr de număr. NEAGOE, ÎNV. 276/16. Tu cu milosîrdiile tale ceale mari nu i-ai părăsit. BIBLIA (1 688), 3501/32. Împrotiva morții, dentru miloserdiia sa dumnezăiască, au făgăduit mîntuitoare solie. N. COSTIN, L. 52. A pronii dumnăzăești orînduială și nenumărată milă și miloserdie. CANTEMIR, HR. 112. Cunosc . . . milosîrdiile tale. MINEIUL (1 776), 162r2/4, cf. 80r1/20, VARLAAM-IOASAF, 44v/12. Unul dintră păcătoși cu o prea osebită a lui D[u]mnezeu mílosîrdie s-au mîntuit. MAIOR, P. 60/28. Și-așa am trăit noi la prisacă. . . mulțămind lui Dumnezeu pentru milosîrdia sa. V. ROM. noiembrie 1 960, 40. – Pl.: milosîrdii. – Și: miloserdie s. f. – Din slavonul mediobulgar милосръдиѥ, slavonul rus. милосердиѥ.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL