1. [MDA2] michiț, ~ă a [At: CONV. LIT. XX, 1013 / Pl: ~i, ~e / E: mic] (Reg) Micuț.
2. [DGS] michiț, -ă adj. (reg.; despre ființe, obiecte etc.) v. Micuț. Mititel. Mititică.
3. [DLR] MICHÍȚ, -Ă adj. (În fostul județ Bihor) Micuț. Cf. CONV. LIT. XX, 1 013. - Pl.: michiți, -e. – De la mic.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL