1. [DEX '09] MICENIAN, -Ă, micenieni, -e, adj. Care aparține orașului grec Micene și civilizației lui, privitor la Micene și la civilizația lui. [Pr.: -ni-an] – Din fr. mycénien.
2. [MDA2] micenian, ~ă a [At: PÂRVAN, G. 195 / P. ~ni-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr mycénien] 1-2 Care aparține orașului grec antic Micena și civilizației lui. 3-4 Referitor la orașul grec antic Micene și la civilizația lui.
3. [MDN '00] MICENIAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Micene (Grecia). ♦ artă ~ă = artă dezvoltată în lumea aheeană, din mileniul II î.Chr. ◊ (s. n.) foarte vechi dialect grec. (< fr. mycénien)
4. [DOOM 3] micenian (desp. -ni-an) adj. m., s. m., pl. micenieni (desp. -ni-eni); adj. f., s. f. miceniană, pl. miceniene
5. [DOOM 2] micenian (-ni-an) adj. m., s. m., pl. micenieni (-ni-eni); adj. f., s. f. miceniană, pl. miceniene
6. [Mitologic] Miceniana = Mycenis.
7. [DLR] MICENIÁN, -Ă adj. Care aparține orașului grec antic Micene și civilizației lui, privitor la Micene și la civilizația lui. Mormintele miceniene . . . sînt pline de vase. PÂRVAN, G. 195. O caracteristică a decorațiilor miceniene . . . este tendința stilizării motivelor. DER II, 220. - Pronunțat: -ni-an. - – Pl.: micenieni, -e. – Din fr. mycénien.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL