1. [DEX '09] MIAUT, miaute, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-ut] – Din miau.
2. [MDA2] miaut sn [At: BARONZI, L. 113 / Pl: ~e / E: miau] (Rar) Mieunat1.
3. [DLRLC] MIAUT, miaute, s. n. (Rar) Mieunat, miaun. Prin fuga lor auzeau miautele lungi și îndoite ale motanului din vatra castelului. EMINESCU, N. 15.
4. [DOOM 3] miaut (rar) s. n., pl. miaute
5. [DOOM 2] miaut (rar) s. n., pl. miaute
6. [DGS] miaut s.n. (rar) v. Mieunare. Mieunat. Mieunătură. Miorlăială. Miorlăire. Miorlăit1. Miorlăitură.
7. [DLR] MIÁUT s. n. (Rar) Mieunat1. Cf. BARONZI, L. 113. Auzeau miautele lungi și îndoite ale motanului din vatra castelului. EMINESCU, N. 15. – Pl.: miaute. – De la miau.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL