1. [Scriban] *mezzo-sopráno m. (zz = dz). Cuv. it. care înseamnă „sopran mediŭ”, vorbind de o voce femeĭască între soprano și contralto.
2. [DEX '09] MEZZOSOPRANĂ, mezzosoprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: mețo-] – Din it. mezzo-soprano.
3. [MDA2] mezzo-soprană sf [At: CONTEMP. 1966, nr. 1Â, 6/1 / P: me-țo~ / Pl: ~ne / E: it mezzo-soprano] Cântăreață cu voce de înălțime mijlocie, între soprană și contraltă.
4. [DEX '98] MEZZO-SOPRANĂ, mezzo-soprane, s. f. Voce de femeie situată ca registru între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. [Pr.: mețo-] – Din it. mezzo-soprano.
5. [DLRLC] MEZZO-SOPRANĂ, mezzo-soprane, s. f. Cîntăreață cu voce de o înălțime mijlocie, între sopran și alto. – Pronunțat: me-țo-.
6. [DN] MEZZO-SOPRANĂ s.f. Cîntăreață a cărei voce este situată între sopran și alto. [Pron. me-țo-, pl. -ne. / < fr. mezzo-soprano].
7. [MDN '00] MEZZO-SOPRANĂ s. f. voce de femeie, între soprană și contraltă; cântăreață cu o asemenea voce. (< it. mezzosoprano)
8. [DOOM 3] mezzosoprană [it. zz pron. rom. ț] (desp. -so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopranei; pl. mezzosoprane
9. [DOOM 2] mezzosoprană [zz pron. ț] (-so-pra-) s. f., g.-d. art. mezzosopranei; pl. mezzosoprane
10. [DTM] mezzo-sopran(i) (ă) (echiv. fr. bas-dessus). 1. Voce (1) feminină între soprano (1) și contralto*. Registrui ei (sol-do3 c.) îmbină amplitudinea și adâncimea contralto-ului cu întindere mare și penetrație sopr. O deosebește de sopr. mai ales timbrul mai întunecat și registrul (I, 1) de piept mai dezvoltat, iar de c. a. întinderea mare în acut. În practica de operă*, se întretaie cu s. dram. sau cu c. a. Rol tipic este Carmen. Țesătura de mare efect o face potrivită pentru ample desfășurări dramatice (Amneris, Venus, Ortrud). M. române notabile: Elena Theodorini, Maria Snejina, Zenaida Pally, Elena Cernei etc. În operele românești roluri de m. sunt: Jocasta în Oedip de Enescu, Marica Doamna din Ion Vodă cel Cumplit de Gh. Dumitrescu, Doamna Chiajna din opera cu același nume de N. Buicliu. 2. Cheie de m. denumirea cheii de do* de pe linia a doua a portativului*.
11. [DLR] MÉZZO-SOPRÁNĂ s. f. Cîntăreață cu voce de înălțime mijlocie, între soprană și contraltă. V. a l t i s t ă. Mezzo-soprana . . . va apare pe scena operei Metropolitan. CONTEMP. 1966, nr. 1 012, 6/1. – Pronunțat: me-țo-. – Pl.: mezzo-soprane. – Din it. mezzo-soprano.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL