1. [MDA2] mezdrea sf [At: ANON. CAR. / V: ~uă, ~lă / Pl: ~de / E: bg мездря, srb mezdra „parte inferioară a pieilor netăbăcite”] (Trs; Ban) Cuțitoaie.
2. [DLRLC] MEZDREA s. f. v. mezdreală.
3. [Scriban] mezdreá f., pl. ele, și mezdreálă f., pl. elĭ (sîrb. mézdra, membrană; rus. mezdrá, mĕazdrá, partea interioară a pĭeliĭ). Vest. Cuțitoaĭe.
4. [DEX '09] MEZDRI, mezdresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A ciopli, a netezi cu cuțitoaia. 2. (Despre capre, oi) A roade. – Din bg. mezdrja.
5. [MDA2] măzdri v vz mezdri
6. [MDA2] mejdri v vz mezdri
7. [MDA2] mezdreală1 sf [At: ALRT II, 68 / Pl: ? / E: mezdri + -eală] 1 (Reg; d. animale) Jupuire. 2 (Reg; d. bunuri materiale) Însușire în mod abuziv. 3 (Reg) Rănire superficială Si: julire. 4 (Reg) Cioplire cu cuțitoaia. 5 (Reg) Tocare.
8. [MDA2] mezdreală2 sf vz mezdrea
9. [MDA2] mezdreauă sf vz mezdrea
10. [MDA2] mezdri [At: ANON. CAR., ap. DLR / V: (reg) mejd~, măz~, miz~, mijd~ / Pzi: ~resc / E: srb mezdriti] 1 vt (Reg; c. i. animale) A jupui. 2 vt (Reg; c. i. pielea unui animal) A curăța de carne și de păr. 3 vt (Fig, c. i. bani, valori) A lua în mod abuziv Vz jupui, rășlui, rade. 4-5 vtr (Olt) A se răni superficial Si: a (se) juli. 6 vt (Trs) A ciopli cu mezdreaua. 7 vt (Reg) A toca. 8 vt (Reg; d. animale) A roade. 9 vi (Rar) A paște iarba din rădăcină. 10-11 vti (Rar) A morfoli (1). 12-13 vti (Fig) A lucra încet.
11. [MDA2] mijdri v vz mezdri
12. [MDA2] mizdri v vz mezdri
13. [DLRLC] MEZDREALĂ, mezdrele, s. f. (Regional) Cuțitoaie. – Variantă: mezdrea s. f.
14. [DLRLC] MEZDRI, mezdresc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. A ciopli, a netezi cu cuțitoaia. 2. (Despre capre, oi) A roade cu dinții coaja copacilor.
15. [DLRM] MEZDREALĂ, mezdrele, s. f. (Reg.) Cuțitoaie. – Din mezdri + suf. -eală.
16. [Șăineanu, ed. VI] măzdrì v. Mold. a pungăși: au măzdrit un milionaș de gălbiori AL... [Tr. mezdrì, a roade a jupui = rus. MEZDRITĬ].
17. [Scriban] mejdrésc, V. mizdresc.
18. [Scriban] mezdrésc și mi- v. tr. (rus. mezdrítĭ, mĕazdrítĭ, cr. mezdriti, ceh. mizdriti, a răzui pĭeĭle (orĭ un lemn cu cuțitoaĭa). Pasc vîrfurile, rod coaja copacilor (V. tușinez). Fig. Iron. Risipesc, manînc, fur: a mizdri parale. – Și miz-. Și mij-, mej- (Olt.).
19. [Scriban] mijdrésc, V. mizdresc.
20. [Scriban] mizdrésc, V. mezdresc.
21. [DOOM 3] mezdri (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mezdresc, 3 sg. mezdrește, imperf. 1 mezdream; conj. prez. 1 sg. să mezdresc, 3 să mezdrească
22. [DOOM 2] mezdri (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mezdresc, imperf. 3 sg. mezdrea; conj. prez. 3 să mezdrească
23. [DER] mezdri (mezdresc, mezdrit), vb. – 1. (Trans.) A curăța pielea de carne. – 2. A răzui. – 3. (Despre animale) A roade iarba și frunzele, a coji ramurile. – 4. A se strica, a consuma, a risipi. – Var. mizdri. Sl. (cr., slov., rus.) mezdriti „a descărna”, din sl. mezo „carne” (Cihac, II, 194; Tiktin; Conev 66), care pare să se fi confundat cu sl. mezdra „membrană” (Berneker, II, 45). – Der. mezdrea (var. mezdreală), s. f. (Trans., cuțit, lopată).
24. [DGS] mezdrea s.f. (în dulgherie, în tâmplărie, în tăbăcărie etc.; reg.) v. Cioplitoare (v. cioplitor). Cuțitoaie.
25. [DGS] mezdri vb. IV. (reg.) 1 tr. (tehn.) v. Cuțitoi. 2 tr., refl. (med., med. vet; compl. sau sub. indică ființe ori părți ale corpului lor) v. Juli. Jupui. Zdreli. Zgâria. 3 tr. (compl. indică animale moarte sau, p. restr., pielea lor) v. Ecarisa. Ecorșa. Jupui. 4 tr. (compl. indică lucruri comestibile tari) v. Roade. 5 tr. (compl indică alimente sau lucruri necomestibile) v. Molfei. Morfoli. Mozoli.
26. [DRAM 2021] mezdreá, mezdrele, s.f. Unealtă cu două mânere la capete, cu care dogarul sau dulgherul cioplește sau răzuiește lemnul; cuțitoaie. – Din rus., srb. mezdrá „partea inferioară a pieilor netăbăcite” (Scriban, MDA).
27. [DRAM 2015] mezdrea, mezdrele, s.f. – Unealtă cu două mânere la capete, cu care dogarul sau dulgherul cioplește sau răzuiește lemnul; cuțitoaie. – Din rus., srb. mezdrá „partea inferioară a pieilor netăbăcite” (Scriban, MDA).
28. [DRAM] mezdrea, -ele, s.f. – Unealtă cu două mânere la capete, cu care dogarul sau dulgherul cioplește sau răzuiește lemnul; cuțitoaie. – Din bg. mezdrja (Felecan 1983).
29. [DLRLV] MEZDREALĂ s.f. (Ban.) Cuțitoaie. Mezdralĕ. AC, 353. Etimologie: scr. mezdra, bg. mezdrja. Vezi și mezdri.
30. [DLRLV] MEZDRI vb. (Ban.) A jupui. Mézdresk. AC, 353. Etimologie: scr. mezdriti. Vezi și mezdreală.
31. [DAR] măzdri, pers. 3 sg. măzdrește, vb. IV (reg., înv.) a pungăși, a înșela.
32. [DRAM 2021] mezdrí, mezdresc, v.t. 1. A ciopli, a netezi lemnul cu mezdreaua. 2. A încresta. 3. A tăia bulgărele de lut (folosit la confecționarea ceramicii casnice) în felii foarte subțiri, pentru a se elimina impuritățile. – Din sl. mezdriti „a descărna” (Conev, după DER); din bg. mezdrja (DEX).
33. [DRAM 2015] mezdri, mezdresc, vb. tranz. – 1. A ciopli, a netezi lemnul cu mezdreaua. 2. A tăia bulgărele de lut (folosit la confecționarea ceramicii casnice) în felii foarte subțiri, pentru a se elimina impuritățile. – Din sl. mezdriti „a descărna” < sl. mezo „carne” (Cihac, Tiktin, Conev, cf. DER); din bg. mezdrja (DEX).
34. [DRAM] mezdri, mezdresc, vb. tranz. – A ciopli cu mezdreaua. – Din srb. mezdriti (MDA).
35. [DLR] MEZDREÁ s. f. (Transilv., Ban.) Cuțitoaie. Cf. ANON. CAR., LB, POLIZU, LM, CIHAC, II, 194, CONV. LIT. XX, 1 013, GHEȚIE, R. M., H XVII 8, XVIII 34, 144, 261, VAIDA. Rotariul curmă lemnul cu ferestrăul. . . și-l sparge cu săcurea, îl cioplește cu barda, îl netezește cu mezdreala (carea e un cuțit drept, la ambele capete cu mîneie de lemn). LIUBA-IANA, m. 121, cf. 123, L. COSTIN, GR. BĂN. 136, GREGORIAN, CL. 59. Doagele „le curățîm le cioplim cu mezdreala”. ARH. FOLK. V 114, cf. VI, 175. Se creapă bradul verde și apoi fiecare bucată se despică cu o mezdreală (cuțitoaie). CHEST. II 238, cf. 239, ALR I 1 829, ALR II 6 623, 6 639, 6 694, 6 695, 6 701, ALRT II 68, ALRM SN I h 379. - Pl.: mezdrele. $- Și: mezdreáuă (ALR II 6 694/53, com. din LELEȘTI-BEIUȘ și din VAȘCĂU), mezdreálă s. f. – Din scr. mezdra „răsătura pieilor, partea interioară a pieilor netăbăcite”, bg. мездря. – Mezdreáuă: refăcut după sg. art. – Mezdreală: sg. refăcut după pl.
36. [DLR] MĂZDRI v. IV v. mezdri.
37. [DLR] MEJDRÍ vb. IV v. mezdri.
38. [DLR] MEZDREÁLĂ2 s. f. v. mezdrea.
39. [DLR] MEZDREÁLĂ1 s. f. (Regional) Faptul de a m e z d r i (Dobra-Deva). ALRT II 68. Scaun de ńezdreală. ib. - Pl.:? – Mezdri + suf. -eală.
40. [DLR] MEZDREÁUĂ s. f. v. mezdrea.
41. [DLR] MEZDRI vb. IV. (Atestat prima dată la ANON. CAR.) 1. Tranz. (Regional, complementul indică animale) A jupui; (complementul indică pielea unui animal) a curăța de carne și de păr. Cf. CIHAC, II, 194, DDRF, BARCIANU, JAHRESBER. XXVI-XXIX, 31. ♦ Fig. (Complementul indică bani, valori) A lua, a-și însuși în mod abuziv. V. j u p u i, r ă ș l u i, r a d e. Au măzdrit pe puțin un milionaș de galbiori. ALECSANDRI, ap. TDRG, cf. BARCIANU, ALEXI, W., JAHRESBER. XXVI-XXIX, 31. 2. T r a n z. și r e f l. (Prin Olt.) A (se) răni superficial; a (se) zdrobi, a (se) juli. Cf. IZV. IV, nr. 2, 6, MAT. DIALECT, I, 231, L. ROM. 1 960, nr. 5, 35. 3. Tranz. (Prin Transilv.) A ciopli cu mezdreaua. Cf. CONV. LIT. XX, 1 013, VAIDA. ♦ (Regional) A toca, a zdrobi. Com. din ZAGRA-NĂSĂUD. 4. T r a n z. (Regional, despre animale) A roade. Cf. PONTBRIANT, D., LM. Capră roșie s-a făcut, în munte că s-a suit Și munții Că i-a misdrit. MAT. FOLK. 1 144. Dă fuga, că oile mejdresc pomii. I. CR. II, 109, cf. IV, 26, CONV. LIT. XLIV2, 3. Nu fugi, dumbrava mea, Că nu-s foc să te pirlesc, Nici capră să te misdresc. RĂDULESCU-CODIN, L. 8, cf. VÎRCOL, V. 95, GR. S. V. ♦ I n t r a n z. (Rar) A paște iarba din rădăcină. Cf. BARCIANU. ♦ (Despre oameni) A morfoli, a mozoli. V. m o j d i. Năpirstocul, prlslea, să sculă misdrind un codru de mălai. SĂM. IV, 408. Nu-i da mere, că numai le mizdrește, n-are dinți cu ce să mănince. I. CR. VI, 251 cf. ALR II 3 529/833. ♦ F i g. A lucra încet a înjgheba ceva cu greu. Com. din VICOVU de SUS-RĂDĂUȚI. - Prez. ind.: mezdresc. – Și: (regional) mejdri, măzdrí, mizdrí, mijdrí (I. CR. II, 135) vb. IV. – Din scr. mezdriti.
42. [DLR] MIJDRÍ vb. IV v. mezdri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL