1. [DEX '09] METROPOLĂ, metropole, s. f. 1. Nume dat marilor orașe ale lumii (de obicei capitale de state). 2. Oraș sau stat antic, considerat în raport cu coloniile sale. 3. Stat considerat în raport cu coloniile sale. [Acc. și: metropolă] – Din fr. métropole.
2. [MDA2] metropolă sf [At: GENILIE, P. 43/11 / V: (înv) ~le, mit~ / A și: metropolă / Pl: ~le / E: fr métropole] 1 Stat sau oraș mare din Antichitate, considerat în raport cu coloniile sale. 2 (Pan) Stat imperialist, considerat în raport cu coloniile sale. 3 (Îvr) Oraș de reședință a unei mitropolii. 4 (Pex) Mare oraș al lumii, de obicei mare capitală de stat.
3. [DLRLC] METROPOLĂ, metropole, s. f. 1. Oraș mare, de obicei capitala unei țări. În zeci și zeci de puncte ale Moscovei... se construiesc edificii uriașe, care vor îmbogăți această metropolă. STANCU, U.R.S.S. 102. 2. Stat imperialist în raport cu coloniile sale. Se ascut tot mai mult contradicțiile dintre metropole și țările coloniale, popoarele din colonii transformîndu-se într-o rezervă uriașă a revoluției proletare. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 15. – Accentuat și: metropolă.
4. [DN] METROPOLĂ s.f. 1. Stat, oraș antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat. 2. Stat considerat în raport cu coloniile sale. 3. Oraș mare, de obicei capitala unei țări. ♦ Reședința unei arhiepiscopii catolice. [< fr. métropole, cf. lat., gr. metropolis < gr. meter – mamă, polis – oraș].
5. [MDN '00] METROPOLĂ s. f. 1. stat-oraș antic considerat în raport cu coloniile pe care le-a întemeiat. 2. stat imperialist considerat în raport cu coloniile sale. 3. oraș mare, capitală a unei țări. (< fr. métropole)
6. [Șăineanu, ed. VI] metropolă f. 1. oraș cu rezidență arhiepiscopală; 2. capitala unui Stat; 3. Statul însuș în raport cu coloniile sale.
7. [Scriban] *metrópolă f., pl. e (vgr. metrópolis, oraș din care s’aŭ dezvoltat altele, d. metér, mamă, și pólis, oraș; it. metrópoli, fr. métropole. V. mitropolie). Stat, patrie mamă, oraș considerat în raport cu coloniile luĭ: Francia e metropola Algeriiĭ. Fig. Capitală, rezidență, oraș important într’o regiune. – Ob. -ólă (după fr.).
8. [MDA2] metropole sf vz metropolă
9. [MDA2] mitropolă sf vz metropolă
10. [DOOM 3] metropolă (desp. me-tro-) s. f., g.-d. art. metropolei; pl. metropole
11. [DOOM 2] metropolă (me-tro-) s. f., g.-d. art. metropolei; pl. metropole
12. [MDO] metropolă
13. [DGS] metropolă s.f. <înv.> mitropolie2. Parisul este una dintre marile metropole ale lumii.
14. [DLR] METROPOLĂ s. f. 1. Stat sau oraș mare din antichitate, considerat în raport cu coloniile sale. Colonia este un ținut afară din țară, căria sînt supuși lăcuitorii lui cei tot de o viță cu aceliilalte, care către dînsa se zice metropolă. GENILIE, P. 43/11, cf. ANTONESCU, D. Organizația coloniei. . . era imitată după cea a metropolei, Roma. XENOPOL, I. R. I, 165, cf. IV, 59. ♦ P. a n a l. Stat imperialist, considerat în raport cu coloniile sale. Cf. V. ROM. aprilie 1 954, 66. 2. (Învechit, rar) Oraș de reședință a unei mitropolii. Vasilie III. . . făcînd din capitala sa metropole bisericei rusești, numi el singur mitropolit (a. 1 865). URICARIUL, X, 374. 3. Nume dat marilor orașe ale lumii (de obicei marilor capitale de state). Cf. COSTINESCU, BARCIANU, ALEXI, W. Afișe imense. . . acopereau zidurile marilor metropole. SAHIA, N. 66. Să dăruiască metropolei un magistrat excepțional. POPA, V. 232. Din Buenos-Aires-ul de altădată s-a ridicat în jumătate de veac o metropolă modernă. SADOVEANU, O. X, 447, cf. IX, 248. [Boierii] duc. . . o viață de lux între metropolele occidentale și moșiile lor. CĂLINESCU, E. 16. Au fost desigur în vremea aceea nopți cînd aceste cîteva duzini de opaițe aprinse pe pămînt vor fi dat oamenilor. . . certitudinea că se găsesc într-o intens iluminată metropolă. BOGZA, C. O. 202, cf. 305. În zeci și zeci de puncte ale Moscovei . . . se construiesc edificii uriașe, care vor îmbogăți această metropolă. STANCU, U.R.S.S. 102. Am ajuns în miezul metropolei pe la prînz, în sunetele claxoanelor de la automobile. V. ROM. octombrie 1 955,114. Iată, e ceasul cînd în marile metropole Acțiunile urcă și scad vertiginos. BARANGA, V. A. 14. – Accentuat și: metropolă DM. – Pl.: metropole. – Și: (învechit) metropole, mitrópolă (COSTINESCU) s. f. – Din fr. métropole.
15. [DLR] METRÓPOLE s. f. v. metropolă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL