Definiție și ce înseamnă meșteșugos

1. [DEX '09] MEȘTEȘUGOS, -OASĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os.

2. [MDA2] meșteșugos, ~oasă a [At: (a. 1755) BV II, 129/ Pl: ~oși, ~oase / E: meșteșug + -os] 1 (Îvr; d. obiecte) Făcut de mâna omului. 2 (Înv; d. obiecte) Realizat cu talent, cu pricepere, cu artă. 3 (Îvp; d. oameni) Talentat. 4 (Înv) Șmecher.

3. [DLRLC] MEȘTEȘUGOS, -OASĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Regional) Iscusit, dibaci, îndemînatic, abil. Un tălpoi de babă, meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelul dracului. CREANGĂ, P. 170. Găsi om meșteșugos a-i ciopli obrazul gros. PANN, P. V. III 33.

4. [Șăineanu, ed. VI] meșteșugos a. abil, maestru: un tălpoiu de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelu dracului CR.

5. [Scriban] meșteșugós, -oásă adj. (d. meșteșug). Plin de meșteșug, șiret, viclean: o babă meșteșugoasă.

6. [DOOM 3] meșteșugos (înv., pop.) adj. m., pl. meșteșugoși; f. meșteșugoasă, pl. meșteșugoase

7. [DOOM 2] meșteșugos (înv., pop.) adj. m., pl. meșteșugoși; f. meșteșugoasă, pl. meșteșugoase

8. [DGS] meșteșugos, -oasă adj. (despre oameni) 1 (înv. și pop.) v. Dotat. Înzestrat. Talentat. 2 (înv. și pop.) v. Abil. Destoinic. Deștept. Dibaci. Industrios. Ingenios. Iscusit. Isteț, Îndemânatic. Măiestru. Priceput. 3 (înv.) v. Abil. Șiret3. Șmecher. Viclean.

9. [DLR] MEȘTEȘUGOS, -OÁSĂ adj. 1. (Învechit, rar, despre obiecte) Făcut de mîna omului. Cf. PONTBRIANT, D. 2. (Învechit, despre obiecte) Realizat cu talent, cu pricepere, cu artă. Au măsurat pămîntul și l-au închipuit într-un glob meșteșugos. AMFILOHIE, G. [prefață] 6/11. 3. (Învechit și popular, despre oameni) Talentat, priceput, dibaci. Are mulți vrăjmași văzuți și nevăzuți, foarte meșteșugoși și vicleani, întrarmați cu tot feliul de arme (a. 1755). BV II, 129. Găsi om meșteșugos a-i ciopli obrazul gros. PANN, P. V. III, 33/28, cf. ROMANUL GLUMEȚ, 56. Babă meșteșugoasă la trebile sale. CRFEANGĂ, P. 170, cf. MÎNDRESCU, UNG. 173. Știe lucru minunat de mînă, Și-o taie capul și-i meșteșugoasă. MURNU, O. 21. Chiori și orbi, cari se sfădesc pentru o babă meșteșugoasă. PAMFILE, D. 38, cf. com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. 4. (Învechit) Șmecher, șiret, viclean. Se sfătuiesc să-i lovască, cneazul mai meșteșugos Triimite pre Bibica și el se dă mai în dos. BELDIMAN, E. 40/11, cf. BARCIANU, ALEXI, W. – Pl.: meșteșugoși, -oase. – Meșteșug + suf. -os.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro