Definiție și ce înseamnă meșteriță

1. [DEX '09] MEȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. 1. (Pop.) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemânatică. 2. (Pop.; adesea adjectival) Femeie care știe să descânte, să facă farmece, vrăji. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie. ♦ Soția unui meșter. [Acc. și: meșteriță] – Meșter + suf. -iță.

2. [MDA2] meșteriță [At: DONICI, F. I, 49/6 / A și: meșteriță / Pl: ~țe / E: meșter + -iță] 1 sf Femeie talentală, pricepută, îndemânatică, dibace, iscusită, abilă. 2-3 sf a (Pop, în superstiții) Meșteră (15-16). 4 sf (Rar) Femeie care practică o meserie, având calitatea de meșter (1). 5 (Rar) Soție de meșter (1).

3. [DLRLC] MEȘTERIȚĂ, meșterițe, s. f. (Rar) Femeie pricepută la un anumit lucru, îndemînatică, abilă. ♦ Femeie care cunoaște și practică o meserie. Lelea morăriță, Bună meșteriță. TEODORESCU, P. P. 144.

4. [DOOM 3] !meșteriță (pop.) s. f., g.-d. art. meșteriței; pl. meșterițe

5. [DOOM 2] meșteriță/meșteriță (pop.) s. f., g.-d. art. meșteriței/ meșteriței; pl. meșterițe/meșterițe

6. [DGS] meșteriță s.f. (în credințe și superstiții; pop.) v. Babă. Strigoaică1. Vrăjitoare (v. vrăjitor).

7. [DLR] MÉȘTERIȚĂ s. f. 1. (Popular) Femeie sau, p. gener., ființă talentată, pricepută, îndemînatică, dibace, iscusită, abilă. V. meșter (I 3). Magariul au văzut pe o privighitoare. – Prieteno, i-au zis . . . Tu întru cîntări ești meșteriță mare. DONICI, F. I, 49/6. 2. (Adesea adjectival; popular, în practicile bazate pe superstiții) (Femeie) care se pricepe să descînte, să facă farmece, vrăji; (popular) meșteră (v. m e ș t e r, I 5), meștereasă, fermecătoare, (regional) meșteritoare. Nu cred în doftori. . . Mi-a spus că ar fi avînd, la moșie, o babă meșteriță. DELAVRANCEA, O. II, 240. Meșteriță dracului, știii mulți ștromoani. Com. din MARGINEA-RĂDĂUȚI. 3. (Rar) Femeie care practică o meserie (în calitate de meșter, I 1). Iar lelea morăriță, Bună meșteriță. . . Prinse moara . . . de călcîi. TEODORESCU, P. P. 144. 4. (Rar) Soție de meșter (I 1). Cf. DM. – Accentuat și: meșteriță. – Pl.: meșterițe. – Meșter + suf. -iță.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro