1. [DEX '09] MEȘTERGRINDĂ, meștergrinzi, s. f. (Reg.) Grindă principală, pe care se sprijină grinzile transversale, la casele țărănești; faur-maur. – Din magh. mestergerenda (după grindă).
2. [MDA2] meștergrindă sf [At: ANON. CAR. / S și: meșter-grindă / Pl: ~nzi / E: mg mestergerenda pad grindă] Grindă groasă la casele țărănești, fixată în mijlocul planșeului podului, pentru a sprijini grinzile transversale Si: faurmaur, meșter (39).
3. [DLRLC] MEȘTER-GRINDĂ, meșter-grinzi, s. f. (Regional) Grindă principală, care susține tavanul și acoperișul la casele țărănești; faur-maur. Înfipt în meșter-grindă, iată-l, Răvașul turmelor de oi. GOGA, P. 20.
4. [DOOM 3] meștergrindă (reg.) s. f., g.-d. art. meștergrinzii; pl. meștergrinzi
5. [DOOM 2] meștergrindă (reg.) s. f., g.-d. art. meștergrinzii; pl. meștergrinzi
6. [DGS] meștergrindă s.f. (constr.; la casele țărănești; pop.) <pop.> faurmaur, <reg.> drăgar, meșter. Meștergrindă este fixată în mijlocul planșeului podului pentru a susține grinzile transversale.
7. [DLRLV] MERȘTERGRINDĂ s.f. (Ban.) Grindă groasă la casele țărănești. Mershtergrindĕ. AC, 353. Etimologie: magh. mestergerenda (adaptat după grindă).
8. [DLR] MEȘTERGRINDĂ s. f. Grindă groasă la casele țărănești, fixată în mijlocul planșeului podului, pentru a sprijini grinzile transversale; faurmaur, (regional) meșter (III). Cf. ANON. CAR. Se duce la meșter-grindă, de este, împlîntă într-aceasta toporul din toate puterile. MARIAN, NA. 46. Înfipt în meșter-grindă, iată-l Răvașul turmelor de oi. GOGA, P. 20. Aprinse lampa de petrol, atîrnatâ în meștergrindă. BENIUC, M. C. I, 407. Într-un tîrziu, cînd Ana veni și ea, îi spuse, privind în meștergrindă. T. POPOVICI, SE. 18, cf. VAIDA, ARH. FOLK. VI, 297, ALR Il/l h 225, ALR II 3 767. - Scris și: meșter-grindă. – Pl.: meștergrinzi. Din magh. mestergerenda (adaptat după grindă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL