1. [MDA2] meseri vit [At: PSALT. HUR. 2874 / Pzi: ~resc / E: measer] (Înv) 1-2 A sărăci.
2. [Scriban] méser, fem. (negăsit în texte) meáseră adj., pl. erĭ, mesere (lat. mĭser, sărac; vfr. mezre. V. mizer, mizerie, mișel, meserie). Vechĭ. Sărac. – Străvechĭ measer.
3. [Scriban] meserésc v. tr. (d. meser). Vechĭ. Fac sărac. V. intr. Ajung sărac.
4. [DER] meser (-ră), adj. – Sărac, nenorocit. – Var. measer. Lat. mĭser(um) (Tiktin; Candrea; REW 5608a), cf. v. fr. mezre. Sec. XVI-XVIII, înv., ca și der. – Der. meseră, s. f. (mizericordie); meserătate, s. f. (sărăcie, mizerie); meserere, s. f. (mizericordie), din lat. mĭserēre; meserernic, adj. (îndurător); meseri, vb. (a fi sărac, a trăi în sărăcie). Cf. dubletele neologice mizerie, s. f., din fr. misère; mizerabil, adj., din fr. misérable. Cf. și mișel și meserie.
5. [DGS] meseri vb. IV. intr., tr. (înv.; sub. sau compl. indică oameni) v. Sărăci. Scăpăta. Strâmtora.
6. [DLRLV] MESERI vb. (Mold.) A sărăci. Pentru tine meseri, fiind bogat. VARLAAM. Tot bețivul și curvărețul va meseri. DP, 24v. Etimologie: measer suf. -i. Cf. s u r u m ă n i.
7. [DAR] meser, measără, meseri, -e, (adj.) sărman, sărac, nenorocit.
8. [DLR] MESERÍ vb. IV. Intranz. (Învechit) A deveni sărac; a sărăci. B[o]gații meseriră și flămînziră. PSALT. HUR. 28r/4. Afle-ne cruțările tale, D[oa]mne, că meserim vîrtos. ib. 67v/15, cf. PSALT. 59, 164, CORESI,, PS. 83/12, 219/6. Pentru tine meseri, fiind bogat. VARLAAM, C. 421. Au slăbit și au meserit sfînta episcopie mai de tot (a. 1 674). ap. TDRG, cf. BUDAI-DELEANU, LEX. ◊ A b s o l. Domnul mesereaște și bogățeaște și smereaște și rădică. PSALT. 319, cf. CORESI, PS. 420/11. – Prez. ind.: meseresc. – V. measer.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL