1. [DEX '09] MEGERĂ, megere, s. f. (Livr.) Femeie rea și arțăgoasă. [Var.: mejeră s. f.] – Din fr. mégère.
2. [MDA2] megeră sf [At: VLAHUȚĂ, ap. CADE / V: meje~ / Pl: -re / E: fr mégère] (Frm) Femeie rea și arțăgoasă.
3. [DEX '98] MEGERĂ, megere, s. f. (Franțuzism) Femeie rea și arțăgoasă. [Var.: mejeră s. f.] – Din fr. mégère.
4. [DN] MEGERĂ s.f. (Liv.) Femeie rea, arțăgoasă. [Var. mejeră s.f. / < fr. mégère, cf. Megera – una dintre cele trei Furii].
5. [MDN '00] MEGERĂ, megere, s. f. Femeie arțăgoasă. (din fr. mégère)
6. [DCR2] megeră s. f. (franțuzism) Femeie arțăgoasă ◊ „Judith, o megeră care se recomandă cu dezarmantă sinceritate: «Îmi place tot ce înjosește...»” R.lit. 14 III 85 p. 22 (din fr. mégère; DEX, DN3)
7. [DEX '09] MEJERĂ s. f. v. megeră.
8. [MDA2] mejeră sf vz megeră
9. [DLRLC] MEJERĂ, mejere, s. f. (Franțuzism) Femeie rea și arțăgoasă. O credeați o mejeră și acum toate sînteți îndrăgostite de ea. CAMIL PETRESCU, T. II 526.
10. [DN] MEJERĂ s.f. v. megeră.
11. [Șăineanu, ed. VI] Megera f. 1. Mit. una din cele trei Furii; 2 fig. femeie rea și turbată.
12. [DOOM 3] megeră (livr.) s. f., g.-d. art. megerei; pl. megere
13. [DOOM 2] megeră (livr.) s. f., g.-d. art. megerei; pl. megere
14. [DLR] MEGÉRĂ s. f. (Franțuzism) Femeie rea și arțăgoasă. Cade din ce în ce mai mult sub stăpînirea acestei megere. VLAHUȚĂ, ap. CADE. O credeați o mejeră și acum toate sînteți îndrăgostite de ea. CAMIL PETRESCU, T. II, 526. - Pl.: megere. – Și: mejéră s. f. – Din fr. mégère.
15. [DLR] MEJÉRĂ s. f. v. megeră.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL