Definiție și ce înseamnă meditator

1. [DEX '09] MEDITATOR, -OARE, meditatori, -oare, s. m. și f. Persoană care meditează (4) un elev; preparator (4). – Medita + suf. -tor.

2. [MDA2] meditator, ~oare [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~i, ~oare / E: medita + -tor] 1 smf Persoană care meditează (4) un elev. 2 a (Îvr) Meditativ (4).

3. [DLRLC] MEDITATOR, -OARE, meditatori, -oare, s. m. și f. Persoană care meditează (3) un elev; repetitor. Aveam un meditator acasă, un băiat sărac, mai mare decît mine cu vreo patru ani. VLAHUȚĂ, O. A. 480.

4. [DN] MEDITATOR, -OARE s.m. și f. Cel care dă lecții particulare. [< medita + -tor].

5. [MDN '00] MEDITATOR, -OARE s. m. f. cel care meditează (II); preparator (II, 3). (< medita + – tor)

6. [Șăineanu, ed. VI] meditator m. repetitor de studii.

7. [Scriban] *meditatór, -oáre s. Greșit îld. preparator (acela care prepară un elev ca să știe lecțiunile).

8. [DOOM 3] meditator s. m., pl. meditatori

9. [DOOM 2] meditator s. m., pl. meditatori

10. [MDO] meditator

11. [DGS] meditator, -oare s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. preparator, <înv.> corepetitor, <ieșit din uz> repetitor. Are un meditator care îl pregătește la matematică. 2 adj. (înv.; despre oameni) v. Cugetător. Gânditor. Meditativ. Reflexiv.

12. [DLR] MEDITATOR, -OÁRE s. m. și f., adj. 1. S.m. și f. Persoană care meditează (4) un elev. Cf. PONTBRIANT, D., LM. Aveam un meditator acasă, un băiat sărac, mai mare decît mine cu vreo patru ani. VLAHUȚĂ, O. A. 480. Elevul sărac Sandu Crai, meditatorul fetei, o luase drept o madonă. BENIUC, M. C. I, 106. Ceva mai tîrziu, avu „norocul” să fie recomandat ca meditator pentru copiii unui moșier. V. ROM. septembrie 1954, 138. 2. Adj. (Învechit, rar) Meditativ. Așa melancolică și meditatoare încă nu te-am văzut de cînd sînt. F (1 872), 78. – Pl.: meditatori, -oare. – Medita + suf. -tor.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] medicamentar, ~ă a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~e / E: fr médicamentaire, […]
1. [MDA2] medicamentare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~tări / E: medicamenta] (Rar) Tratare […]
1. [DEX '09] MEDICAMENTA, medicamentez, vb. I. Tranz. (Rar) A trata cu medicamente, a administra […]
1. [DEX '09] MEDICAMENTOS, -OASĂ, medicamentoși, -oase, adj. Care servește ca medicament; care se face […]
1. [MDA2] medicastru sm [At: BUL. FIL. VI, 9 / Pl: ~aștri / E: fr […]
1. [DEX '09] MEDICAȚIE, medicații, s. f. Totalitatea medicamentelor sau a mijloacelor curative în tratarea […]
1. [DEX '09] MEDIC1, medici, s. m. Persoană care profesează medicina (1) pe baza unor […]
1. [MDA2] medicesc, ~ească a [At: C. VÎRNAV, H. 51/16 / Pl: ~ești / E: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro