1. [MDA2] matulă sf [At: CONTEMPORANUL, VI,, 26 / Pl: ~le / E: ucr матула] (Reg) 1 Năvod. 2 (Lpl) Totalitate a uneltelor folosite la pescuitul în apă dulce. 3 (Pex) Ceată de oameni care prind pește cu voloace.
2. [Scriban] matúlă f., pl. e. Dobr. Ceată de pescarĭ cu atamanu lor care pescuĭesc cu unelte străine în asociațiune cu proprietaru lor.
3. [DGS] matulă s.f. (pesc..; reg.) v. Majă. Năvod,
4. [DAR] matulă, matule, s.f. (reg.) 1. ceată de pescari, pescuind cu unelte străine, în asociere cu proprietarul lor. 2. năvod.
5. [DLR] MATÚLĂ s. f. (Regional) 1. Năvod (ANTIPA, P. 491, H XIV 489) ; (la pl.) totalitatea uneltelor folosite la pescuitul în apă dulce (CONTEMPORANUL. VI1; 26). Tocmindu-se la un stăpîn care are „zavoduri” de pește pe mare, sau la unul care are matule pe Dunăre, capătă arvonă. CONTEMPORANUL, VI1, 26. Te-am scos pescar vrednic, ataman, fruntea pescarilor ! Din matule și zâvoduri pînă la Cossa, unde se adună toți pescarii din Deltă, nu-i om să nu cunoască îndemînarea ta. DAVIDOGLU, O. 25. 2. P. e x t. Ceată de oameni care prind pește cu voloace. CONTEMPORANUL, VI1, 26. - Pl.: matule. – Din ucr. матула.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL