1. [MDA2] matrac sn [At: ANON. CAR. / V: măt~ / Pl: ~uri / E: tc matrak, srb matrak] (Îvr) Ciomag.
2. [MDA2] mătrac sn vz matrac
3. [DLRLV] MATRAC s. n. (Ban.) Băț, ciomag. Metrak. Baculus. AC, 353. Etimologie: scr. matrak. Cf. b o t ă, p a l i ț ă, ș t a p.
4. [DAR] matrac, matracuri, s.n. (înv.) băț, ciomag.
5. [DLR] MATRAC s.n. (Învechit, rar) Băț, ciomag. V. m a r t a c. Cf. ANON. CAR. 90 matracuri (a. 1820). IORGA, S. D. XXII, 26. - Pl.: matracuri. – Și: mătrác s. n. ȘIO I, 82. – Din tc. matrak, scr. matrak.
6. [DLR] MĂTRÁC s. n. v. matrac.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL