1. [MDA2] matorî v vz mători
2. [MDA2] mători [At: CORESI, EV. 515 /V: mat~, ~turi / Pzi: ~resc / E: mator1 cf srb matoriti] 1 vi (Înv; determinat prin „în zile” sau „întru zile”) A îmbătrâni. 2 vr (Rar,oameni sau facultățile, capacitatea, acțiunile lor) A se maturiza (1).
3. [MDA2] mături v vz mători
4. [Scriban] matorésc și -urésc (mă) v. refl. (vsl. mátoriti, a îmbătrîni, infl. de matúr). Rar. Pop. Devin matur.
5. [DGS] mători vb. IV. 1 intr., refl. (biol.; înv.; despre ființe) v. Îmbătrâni. Trece. Veșteji. 2 tr., refl., fig. (pop.; compl. sau sub. indică oameni; adesea cu determ. „la minte”) v. Coace. Matura. Maturiza.
6. [DAR] matori vb. IV refl. (înv.) a îmbătrâni.
7. [DAR] mători, mătoresc, vb. IV (înv.) 1. a îmbătrâni. 2. a se maturiza.
8. [DLR] MATORÍ vb. IV v. mători.
9. [DLR] MĂTORÍ vb. IV. 1. Intranz. (Învechit; determinat prin „in zile” sau „întru zile”) A îmbătrîni. Aceasta mătorise întru zile multe (vise cu bărbatulu-și șapte ani, den fețiia ei, deaciia văduo ca optzeci și patru de ani). CORESI, EV. 515. Eu amu sînt bătrîn și muiarea mea a mătorit în zilele ei. id. TETR. 114, cf. BUL. FIL. V, 168. 2. Refl. (Rar, despre oameni sau despre facultățile, capacitatea, acțiunile lor) A se maturiza (1). Începe a i se matori gîndirea. JIPESCU, ap. TDRG. ◊ T r a n z. F i g. Buciumul libertății și al dreptății precum și zgomotul popoarelor mai puternece. . . au măturii mișcările de la 1848. SBIERA, F. S. 159. $- P r e z. i n d.: mătoresc. – Și: mături, matori vb. IV. – V. mator1. Cf. scr. matoriti.
10. [DLR] MĂTURÍ vb. IV v. mători.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL