1. [DEX '09] MÂȚOI, mâțoi, s. m. (Rar) Mâț (mare). – Mâț + suf. -oi.
2. [MDA2] mățoi s vz mâțoi2
3. [MDA2] mâțoi smi [At: LB / V: (îvr) muț~ / E: mâț (sau mâță) + -oi] 1-4 (Pop; șdp) Mâț (1-2) (mare). 5 (Reg; dep) Om perfid Si: fățarnic.
4. [MDA2] muțoi sm vz mâțoi
5. [DLRLC] MÎȚOI, mîțoi, s. m. (Rar) Augmentativ al lui mîță. [Cotoșmanul] era un mîțoi cum nu este altul în ziua de azi. ISPIRESCU, L. 286.
6. [DOOM 3] mâțoi (rar) s. m., pl. mâțoi, art. mâțoii
7. [DOOM 2] mâțoi (rar) s. m., pl. mâțoi, art. mâțoii
8. [Argou] matoi adj. m. invar. beat
9. [DLR] MĂȚOl subst. v. mîțoi2.
10. [DLR] MÎȚOl s. m. 1. (Popular, mai ales în Mold. și Transilv.) Mîț ( 1I) (mare). Cf. LB. Deci, precum am zis, mîțoiul cu vulpea pe drum viind . . . Văzu pe o coțofană sus într-un copaci cîntînd. PANN, P. V. III, 61/1, cf. POLIZU, PONTBRIANT, D. Cotoșmanul . . . Era un mîțoi cum nu este altul în ziua de azi. ISPIRESCU, L. 286, cf. DDRF, BARCIANU, ALEXI, W., PASCU, S. 111, H XI 517, ȘEZ. VII, 182, ALR I 1134/592, 795/ 798, 1 135/80, 94. 2. (Regional) Epitet dat unui om perfid, fățarnic (Tîrgu Neamț). Cf. I. CR. IV, 79. – Pl.: mîțoi. – Și: (învechit, rar) muțói s. m. LB. – Mîț (sau mîță) + suf. -oi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL