1. [DEX '09] MĂSOAIE s. f. v. măsoi.
2. [DEX '09] MĂSOI, măsoaie, s. n. (Rar) Augmentativ al lui masă2. ♦ (Reg.) Față de masă. [Var.: măsoaie s. f.] – Masă2 + suf. -oi.
3. [MDA2] măsoi, ~oaie [At: LM / Pl: ~oaie / E: masă + -oi] 1-2 sf, sn (Șhp) Masă1 (1) (mare). 3 sf (Trs; Mar) Față de masă. 4 sn (Reg) Sertar la masă1.
4. [DOOM 3] măsoi (rar) s. n., pl. măsoaie
5. [DOOM 2] măsoi (rar) s. n., pl. măsoaie
6. [DGS] măsoaie s.f. (reg.) v. Față de masă.
7. [DLR] MĂSOl, -OÁIE subst. 1. S. f. și n. (Rar) Augmentativ al lui m a s ă1 (I 1). Cf. LM. Ne mai putem însă exprima prin cuvinte subiective ale impresiei noastre: d. e. ce mai masă! sau – mescioară sau din contră măsoaie. MAIORESCU, CR. III, 287. 2. S. f. (Prin nordul Transilv. și Maram.) Față de masă. Pun stolnicu pă masă și pun gaz. . ., ș-apoi pă stolnic pun măsoaie.T. PAPAHAGI, M. Mare masă ai încărcat. . . Cu măsoaie de mătasă. ARH. FOLK. VI, 297. 3. S. n. (Regional) Sertar la masă1 (Valea de Jos-Beiuș). CV 1950, nr. 2, 30. – Pl.: măsoaie. – Masă1 + suf. -oi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL