1. [DEX '09] MĂSLAG s. n. 1. Fructul foarte toxic al unei plante orientale (Anamirta cocculus), în formă de boabă roșie, folosit uneori pentru a ameți peștii pentru a-i pescui mai ușor. 2. (Bot.; reg.) Ciumăfaie. – Din magh. maszlag.
2. [MDA2] maslat s vz măslag
3. [MDA2] mazlac s vz măslag
4. [MDA2] măslad s vz măslag
5. [MDA2] măslag s [At: LB / V: (reg) maslat, mazlac, ~lad, ~leac, ~leag, măzlac, măzlad, măzlag, mâs~, mislic / E: mg maszlag] 1 (Bot; îrg) Ciumăfaie (Datura stramonium). 2 Fruct toxic al plantei tropicale Anamirta Coceulus, în formă de boabă roșie de mărimea unei alune, folosit uneori pentru a ameți peștii spre a-i pescui mai ușor. 3 (Pex; reg) Carne tăiată mărunt care servește ca nadă pentru pești. 4 (Pgn) Momeală care se pune într-o cursă. 5 (Reg) Cereale încolțite din care se face rachiu.
6. [MDA2] măsleac s vz măslag
7. [MDA2] măsleag s vz măslag
8. [MDA2] măzlac s vz măslag
9. [MDA2] măzlad s vz măslag
10. [MDA2] măzlag s vz măslag
11. [MDA2] mâslag s vz măslag
12. [MDA2] mislic2 s vz măslag
13. [MDA2] moșlic2 s vz măslag
14. [DEX '98] MĂSLAG, măslage, s. n. 1. Fructul foarte toxic al unei plante orientale (Anamirta cocculus), în formă de boabă roșie, întrebuințat uneori pentru a ameți peștii spre a-i pescui mai ușor. 2. (Bot.; reg.) Ciumăfaie. – Din magh. maszlag.
15. [Scriban] maslád și -ág m. (ung. maszlag, sîrb. maslak, d. turc. maslak, băutură amețitoare). Liană, o plantă lemnoasă supțire, lungă și agățătoare (anamiria [saŭ menispérmum] cocculus saŭ cócculus suberósus), ale căreĭ fructe conțin o substanță veninoasă numită tot maslad (s. n.), care, amestecat cu mez de pîne, se întrebuințează la amețit și ucis peștiĭ. (Peștiĭ ucișĭ așa îs otrăvicĭoșĭ). – Și mă-.
16. [Scriban] măslád și -ág, V. maslad.
17. [DOOM 3] măslag (reg.) s. n.
18. [DOOM 2] măslag (reg.) s. n.
19. [DGS] măslag s.n. (bot.; înv. și reg.) v. Ciumăfaie. Foaia-ciumei (v. foaie). Laur. Laur-porcesc (Datura stramonium).
20. [DLR] MASLÁT subst. v. măslag.
21. [DLR] MAZLÁC subst. v. măslag.
22. [DLR] MĂSLÁD subst. v. măslag.
23. [DLR] MĂSLÁG subst. 1. (Învechit și regional) Ciumăfaie (Datura stramonium). Cf. LB, DDRF, ALEXI, W., TDRG. Frunzișoară și-un maslad, Cîtă lume-i pe-un meleag, Nu-i ca mine supărat. ȘEZ. I, 49, cf. III, 20. 2. Fruct toxic al plantei tropicale Anamirta Cocculus, în formă de boabă roșie de mărimea unei alune, folosit uneori pentru a ameți peștii spre a-i pescui mai ușor. Umplînd o cană cu apă, în care au băgat mislic. BĂRAC, T. 58/4. Se cumpără de la farmacie „boabe de pește”, „gogoși de pește”, „măsleac” sau „măslad”. . . din care se face apoi otrava pentru aruncat în pîraie. ANTIPA, P. 91. Nu pot fi nici gustoși și nu mai puțin sănătoși peștii prinși prin narcotice ca turta-lupului, mislicul sau gogoși de pește. ATILA, P. 142. Mai foloseau și „mislicul”, pe care îl pisau bine și-l amestecau cu carne. . . Toți peștii cari mîncau astfel. . . mureau. DRAGOMIR, O. M. 17. Aruncă mislic în apă pentru a ameți peștii și a-i putea prinde mai ușor. Com. din LANCRĂM-ALBA IULIA, cf. ALR II 2 651/310, 316, 365. 3. P. ext. (Regional) Carne tăiată mărunt care servește ca nadă pentru pești. Com. din VLĂSINEȘTI-DOROHOI, cf. ALR II 6 251/250, 272. ♦ P. g e n e r. Nadă, momeală (care se pune într-o cursă) (Moișeni-Sighetul Marmației). ALR 1 736/345. 4. (Regional) Cereale încolțite din care se face rachiul (Cristești-Botoșani). ALR II 6 351/414. Și: (regional) măslád, măsleág (ANTIPA, P. 784), măsleác, măzlág (ALR I 1 736/345, ALR II 6 251/346), măzlác (ALR II 6 251/250, 272, 279, 284), măzlád (ib. 6 251/349), maslát (ib. 6 251/361), mazlác (ib. 6 251/310), mîslág (BARCIANU), mislic subst. – Din magh. maszlag.
24. [DLR] MĂSLEAC subst. v. măslag.
25. [DLR] MĂSLEAG subst. v. măslag.
26. [DLR] MĂZLAC subst. v. măslag.
27. [DLR] MĂZLAD subst. v. măslag.
28. [DLR] MĂZLAG subst. v. măslag.
29. [DLR] MÎSLAG subst. v. măslag.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL