1. [MDA2] mâșcoaie sfi [At: PSALT. 55 / V: ~coie, muș~ / E: mâșc + -oaie] (Înv) Catârcă.
2. [MDA2] mășcoaie sf vz mâșcoaie
3. [MDA2] mâșcoie sf vz mâșcoaie
4. [MDA2] mușcoaie sf vz mâșcoaie
5. [Scriban] mișcóĭ și mușcóĭ m., pl. tot așa (augm. d. vsl. mĭskŭ, fem. mĭska, a. î.; bg. mŭska, rus. mesk; alb. mušk). Vechĭ. Catîr. – Și mîșc. Fem. -oaĭe, pl. tot așa. În Ps. S. 31, 9, și mujdei, ceĭa ce pare o greșeală.
6. [DGS] mâșcoaie s.f. (zool.; înv.) v. Catârcă.
7. [DGS] mișcoi s.m. (entom.; reg.) v. Păduche. Păduche-de-cap (Pediculus capitis).
8. [DLR] MĂȘCOAIE s. f. v. mîșcoaie.
9. [DLR] MÎȘCOÁIE s. f. (Învechit) Catîrcă. Nu fireți ca calul și mujdeiul (mîșcoaia D) cei ce n-au mente. PSALT. 55. Nu vă facereți ca calul fără minte, Nice ca mîșcoia carea nu să simte. DOSOFTEI, PS. 107/10. Să mergi cu un cal ce avem bătrăn și cu o mîșcoaie bătrînă, să-i vinzi la tîrg. FL. D. (1680), 32v/19. Obicinuise Mihail Cantacuzenul a călări pre o mușcoaie sau catîrcă. ȘINCAI, HR. II, 232/13, cf. ODOBESCU, S. I, 124, DDRF. Pl.: mîșcoaie. - Și: mîșcóie, mușcoáie s.f. – Mîșc + suf. -oaie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL