1. [DRAM 2021] martoníță, martonițe, (matroniță), s.f. (bot.) Plantă erbacee perenă, cu flori albe sau liliachii, cu miros plăcut (Melissa officinalis); roiniță, buruiana-stupilor, iarba-albinelor, iarba-roilor: „Și te-oi băga-n grădiniță / Sub cel vârf de martoniță” (Bârlea, 1924: 33). – Et. nec.
2. [DRAM 2015] martoniță, martonițe, (matroniță), s.f. – (bot.) Plantă erbacee perenă, cu flori albe sau liliachii, cu miros plăcut (Melissa officinalis). Roiniță, buruiana stupilor, iarba albinelor, iarba roilor (Borza, 1968): „Și te-oi băga-n grădiniță / Sub cel vârf de martoniță” (Bârlea, 1924: 33). – Et. nec.
3. [DRAM] martoniță, -e, (matroniță), s.f. – (bot.) Plantă erbacee perenă, cu flori albe sau liliachii, cu miros plăcut (Melissa officinalis). Roiniță, buruiana stupilor, iarba albinelor, iarba roilor (Borza 1968): „Și te-oi băga-n grădiniță / Sub cel vârf de martoniță” (Bârlea 1924: 33). – Et. nec.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL