1. [DEX '09] MARGINAL, -Ă, marginali, -e, adj. Care se află la margine; spec. (despre note, glose, comentarii) care este scris pe marginea unui text tipărit sau a unui manuscris. ♦ P. ext. (Despre chestiuni, probleme) Secundar. – Din fr. marginal.
2. [MDA2] marginal, ~ă a [At: PONTBRIANT, D. / V: măr~ / Pl: ~i, ~e / E: fr marginal] 1 (Liv) Care se află la margine. 2 (Spc; d. note, glose, comentarii) Care este făcut pe marginea unui text tipărit sau a unui manuscris. 3 (Pex; d. chestiuni, probleme, idei) Secundar.
3. [MDA2] marginaliza [At: DEX-S / Pzi: ~zez / E: marginal + -iza] 1-2 vtr A (se) situa la marginea unui obiect, a unui fenomen etc. 3 vt A diminua, a reduce pe nedrept valoarea, importanța unei persoane, a unui lucru, a unei idei, prin neglijare în mod voit, prin neluare în seamă. 4 vt A izola în plan social.
4. [MDA2] mărginal, ~ă a vz marginal
5. [DLRLC] MARGINAL, -Ă, marginali, -e, adj. Care se află la margine; (despre o notă, un comentariu etc.) care e scris pe marginea unui text tipărit sau manuscris. ♦ (Despre o problemă, o propunere etc.) Secundar.
6. [DN] MARGINAL, -Ă adj. 1. De margine; scris pe marginea unui text. 2. Secundar. [Cf. fr. marginal, it. marginale].
7. [MDN '00] MARGINAL, -Ă adj. 1. de margine; scris pe marginea unui text. 2. (fig.) lăturalnic, secundar. (< fr. marginal)
8. [Șăineanu, ed. VI] marginal a. scris sau tipărit pe de margini: note marginale.
9. [Scriban] *marginál, -ă adj. (fr. marginal, it. marginale, d. lat. margo, márginis, margine). Pus la margine: note marginale (la cărțĭ), petre marginale (la trotuare).
10. [DOR] marginalii s. f. pl.
11. [DOOM 3] marginal adj. m., pl. marginali; f. marginală, pl. marginale
12. [DOOM 2] marginal adj. m., pl. marginali; f. marginală, pl. marginale
13. [DE] MARGINÁL, -Ă (< fr.) adj. 1. Care se află la margine; spec. scris pe marginea unui text manuscris sau tipărit. ♦ Fig. (Despre probleme, situații etc.) Secundar, fără importanță. 2. (EC. Pol.) Analiză m. = tehnică de analiză a modificării unei variabile dependente cauzată de modificarea unei variabile independente (de ex. costul m. este costul suplimentar necesar pentru a asigura creșterea cu o unitate a volumului producției față de un nivel predeterminat al acestuia).
14. [DGS] marginal, -ă adj. 1 (despre cartiere, terenuri etc.) mărginaș, periferial, periferic, <rar> excentric. Locuiește într-un cartier marginal al orașului. 2 (în opoz. cu „principal”; mai ales despre probleme teoretice sau practice) colateral, minor, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, secundar, <rar> secund, <fig.> adiacent, lateral, lăturalnic, periferic, satelit. Se aduce în discuție o chestiune marginală care nu interesează pe nimeni.
15. [DLR] MARGINAL, -Ă adj. (Livresc) Care se află la margine; s p e c. (despre note, glose, comentarii) care este făcut pe marginea unui text tipărit sau a unui manuscris. Cf. NEGULICI, PONTBRIANT, D., COSTINESCU, LM, DDRF. Se spune . . . după tradiție sau vreo notă marginală, nelămurită, că Ștefan a luat pe „doamna Voichița, fata Radului vodă”. IORGA, T. II, 567. Cele mai multe interpolațiuni se datoresc cuvintelor inter- liniare sau marginale, puse spre lămurirea textului. BUL. COM. IST. I, 19, cf. 68, ȘĂINEANU, D. U. Sublinia violent, făcînd observații marginale cu creionul. CĂLINESCU, S. 389. Într-o notă marginală, Dimitrie Cantemir adaugă: „Ia aminte obiceaiul românilor noștri în războaie”. VARLAAM – SADOVEANU, 123. – Pl.: marginali, -e. – Și: (prin adaptare la sistemul fonetic popular) mărginál, -ă adj. PONTBRIANT, D., ALEXI, W. - Din fr. marginal.
16. [DLR] MĂRGINÁL, -Ă adj. v. marginal.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL