1. [DEX '09] MĂRGĂRELE s. f. pl. (Rar) Mărgăritărele, perle mici. – Cf. mărgăritărel.
2. [MDA2] mărgărele sfp [At: ALECSANDRI, P. I, 92 / E: cf mărgăritărel, mărgăluță, mărgălușă] (Bot; pop) Lăcrămioare (Convallaria majalis).
3. [DEX '98] MĂRGĂRELE s. f. pl. Mărgăritărele, perle mici. – Cf. mărgăritărel.
4. [DLRLC] MĂRGĂREA, mărgărele, s. f. (În limbaj poetic) Obiect, lucru care seamănă cu mărgăritarul (1), ca formă sau ca strălucire. Și-apoi, frate, mai avea Pe guriță-o floricea Și-n guriță mărgărele. ALECSANDRI, P. I 92.
5. [DOOM 3] mărgărele (perle mici) (rar) s. f. pl.
6. [DOOM 2] mărgărele (rar) s. f. pl., art. mărgărelele
7. [DMLR] mărgărea s. f. (pl. mărgărele)
8. [DGS] mărgărele s.f. pl. (pop.) v. Mărgărităraș. Mărgăritărel.
9. [DLR] MĂRGĂRELE s. f. pl. Mărgăritărele. V. m ă r g ă r i t ă r e l (1). (F i g.) Și-apoi, frate, mai avea Pe guriț-o floricea Și-n guriță mărgărele Și pe față-i drăgănele. ALECSANDRI, P. I, 92. Ce bogat e cîmpul înrouat în zori! Rouă-n mărgărele picură din flori. COȘBUC, B. 208. - Cf. m ă r g ă r i t a r e l, m ă r g ă l u ț ă, m ă r g ă l u ș ă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL