1. [DEX '09] MARCHETĂRIE, (2) marchetării, s. f. 1. Procedeu de decorare a unui obiect (de lemn), prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn exotic de esențe și culori diferite, de fildeș, de metal etc. 2. P. ext. obiect (decorativ) obținut prin acest procedeu. – Din fr. marqueterie.
2. [MDA2] marchetărie sf [At: BARCIANU / V: ~terie / E: fr marqueterie] 1 Procedeu de decorare a obiectelor de lemn, cu mici bucăți colorate de lemn prețios, de fildeș sau de metal. 2 (Pex) Obiect lucrat prin marchetărie (1). 3 (Fig; rar) Operă literară alcătuită din fragmente desperecheate.
3. [DEX '98] MARCHETĂRIE, marchetării, s. f. Procedeu de decorare a unui obiect (de lemn), prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn exotic de esențe și culori diferite, de fildeș, de metal etc.; p. ext. obiect (decorativ) obținut prin acest procedeu. – Din fr. marqueterie.
4. [DLRLC] MARCHETĂRIE, marchetării, s. f. Procedeu de decorare a unui obiect (în special de lemn), prin lipirea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn prețios, fildeș, marmură, metal etc.; obiecte decorative obținute prin acest procedeu.
5. [DN] MARCHETĂRIE s.f. Procedeu de decorare a mobilelor, care constă în a incrusta pe suprafața acestora mici bucăți de placaj, de fildeș etc. pentru a obține un decor geometric sau chiar un tablou; lucrare decorativă astfel obținută. [Gen. -iei. / < fr. marqueterie].
6. [MDN '00] MARCHETĂRIE s. f. 1. procedeu de decorare a mobilelor sau a zidăriei constând în aplicarea pe suprafața acestora a unor bucăți mici de placaj, de fildeș etc. pentru a obține un decor geometric, floral sau chiar un tablou. 2. lucrare decorativă astfel obținută. (< fr. marqueterie)
7. [Șăineanu, ed. VI] marchetărie f. 1. lemnărie de diferite colori ce formează desenuri variatei 2. fig. operă compusă din fragmente desperechiate.
8. [MDA2] marcheterie sf vz marchetărie
9. [DOOM 3] marchetărie s. f., art. marchetăria, g.-d. art. marchetăriei; (obiecte) pl. marchetării, art. marchetăriile (desp. -ri-i-)
10. [DOOM 2] marchetărie s. f., art. marchetăria, g.-d. art. marchetăriei; (obiecte) pl. marchetării, art. marchetăriile
11. [DLR] MARCHETĂRÍE s. f. Procedeu de decorare a obiectelor (de lemn), cu mici bucăți (colorate) de lemn prețios, de fildeș sau de metal; p. e x t. obiect lucrat prin acest procedeu. Cf. BARCIANU, ALEXI, W., ȘĂINEANU, D. U. În bibliotecă avea un birou nemaipomenit de întins, în marcheterie. CĂLINESCU, S. 67. ♦ Fi g. (Rar) Operă (literară) alcătuită din fragmente desperecheate. Cf. ȘĂINEANU, D. U. - Și: (franțuzism) marcheterie s. f. – Din fr. marqueterie.
12. [DLR] MARCHETERÍE s. f. v. marchetăríe.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL