1. [DEX '09] MĂRĂMUȚĂ, mărămuțe, s. f. (Rar) Mărămioară. – Maramă + suf. -uță.
2. [DLRLC] MĂRĂMUȚĂ, mărămuțe, s. f. Mărămioară. Ea le donează mărămuțe. MARIAN, NU. 642.
3. [DOOM 3] mărămuță (rar) s. f., g.-d. art. mărămuței; pl. mărămuțe
4. [DOOM 2] mărămuță (rar) s. f., g.-d. art. mărămuței; pl. mărămuțe
5. [DGS] mărămuță s.f. (reg.) = năfrămuță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL