1. [DEX '09] MANICHIUREZĂ, manichiureze, s. f. (Rar) Manichiuristă. – Manichiură + suf. -eză.
2. [MDA2] manichiureză sf [At: P. CONSTANT, R. 85 / Pl: ~ze / E: manichiură + ~eză] (Rar) Manichiuristă.
3. [DEX '98] MANICHIUREZĂ, manichiureze, s. f. Manichiuristă. – Manichiură + suf. -eză.
4. [DLRLC] MANICHIUREZĂ, manichiureze, s. f. Manichiuristă.
5. [DN] MANICHIUREZĂ s.f. Manichiuristă. [Pron. -chiu-. / < manichiură + eză].
6. [DOOM 3] manichiureză (rar) (desp. -chiu-) s. f., g.-d. art. manichiurezei; pl. manichiureze
7. [DOOM 2] manichiureză (rar) (-chiu-) s. f., g.-d. art. manichiurezei; pl. manichiureze
8. [DGS] manichiureză s.f. (rar) v. Manichiuristă.
9. [DLR] MANICHIURÉZĂ s. f. (Rar) Manichiuristă. Anunță pe frumoasa sa manichiureză că poate fi întîlnit oricînd. P. CONSTANT, R. 85, cf. BL XV, 12. - Pl.: manichiureze. – Manichiură + suf, -ezâ.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL