1. [DEX '09] MANEVRA, manevrez, vb. I. 1. Intranz. (Despre locomotive, trenuri, nave) A executa o manevră (2). 2. Intranz. (Despre unități militare) A executa o manevră (1). 3. Tranz. A manipula un aparat, un dispozitiv tehnic etc. ♦ A mânui bani. 4. Intranz. Fig. A întrebuința diverse mijloace (incorecte) pentru a reuși într-o acțiune. – Din fr. manœuvrer.
2. [MDA2] manevra [At: AR (1829), 126/20 / V: (îvr) ~novra, (cscj) ~ri / Pzi: ~rez / E: fr manœuvrer] 1 vi (D. locomotive, nave etc.) A face manevre. 2 vi (D. unități militare) A executa o operație tactică sau de luptă. 3-4 vti (C. i. aparate, dispozitive etc.) A pune în mișcare, a face să funcționeze Si: a manipula (2), a mânui (2), (frî) a mania (1). 5-6 vit A utiliza diverse mijloace, corecte sau nu, pentru a reuși într-o acțiune Si: a manipula (6-7). 7-8 vti (C. i. oameni) A acționa indirect asupra cuiva pentru a-l face să acționeze într-un anumit mod sau să gândească într-un anumit fel Si: a manipula (8-9).
3. [MDA2] manevri v vz manevra
4. [MDA2] manovra v vz manevra
5. [DLRLC] MANEVRA, manevrez, vb. I. 1. Intranz. (Despre un tren) A executa mișcările pregătitoare necesare pentru formarea sau descompunerea unei garnituri, cum și pentru deplasarea vagoanelor la locul de destinație. De cealaltă parte a gării se aude o locomotivă manevrînd. C. PETRESCU, A. 341. Lîngă poarta docului trenurile manevrau. DUNĂREANU, CH. 67. ♦ Tranz. A conduce, a pune în mișcare. 2. Intranz. (Despre armate) A executa deplasări organizate și rapide, pe cîmpul de luptă sau de operații. 3. Intranz. Fig. A întrebuința diverse mijloace (de obicei necorecte) pentru a reuși într-o acțiune; a unelti. 4. Tranz. (Cu privire la sume de bani) A mînui, a folosi.
6. [DN] MANEVRA vb. I. 1. intr. A face mișcările necesare pentru compunerea sau descompunerea unui tren. ♦ tr. A conduce, a pune în mișcare o corabie etc. 2. intr. (Despre trupe) A executa diferite mișcări tactice. 3. intr. (Fig.) A unelti. 4. tr. A mînui, a folosi (fonduri, bani). [< fr. manoeuvrer, după manevră].
7. [MDN '00] MANEVRA vb. I. intr. 1. (despre trenuri) a executa o manevră (3). 2. (despre trupe) a executa diferite mișcări tactice. 3. (fig.) a unelti. II. tr. 1. a conduce, a pune în mișcare o navă. 2. a mânui, a folosi (fonduri, bani). (< fr. manoeuvrer)
8. [Scriban] *manevréz v. tr. (d. manevră; fr. manoeuvrer). Pun în mișcare, fac să funcționeze cu mîna un instrument, o mașină: a manevra cîrma. V. intr. Lucrez cu o mașină: pompieriĭ manevraŭ bine cu pompa. (Ca comandă: Manevrațĭ). Vorbind de trupe, de o flotă, fac mișcărĭ, evoluțiunĭ: cavaleria a manevrat bine. Vorbind de un comandant, conduc, învîrtesc bine trupele, flota: generalu a manevrat așa de bine, în cît a tăĭat retragerea dușmanuluĭ. Fig. Uneltesc, combin o serie de acțiunĭ, de demersurĭ p. un scop.
9. [DOOM 3] manevra (a ~) (desp. -ne-vra) vb., ind. prez. 1 sg. manevrez, 3 manevrează; conj. prez. 1 sg. să manevrez, 3 să manevreze
10. [DOOM 2] manevra (a ~) (-ne-vra) vb., ind. prez. 3 manevrează
11. [DLR] MANEVRÁ vb. I. 1. I n t r a n z. (Despre locomotive, trenuri, nave etc.) A face manevră. Vestita trăsură cu vapori. . . au manevrit pe un șes înaintea ducăi de Velington. AR (1829), 1261/20, cf. COSTINESCU. Lîngă poarta docului trenurile manevrau. DUNĂREANU, CH. 67. De cealaltă parte a gării se aude o locomotivă manevrînd. C. PETRESCU, A. 341. 2. Intranz. (Despre unități militare) A executa o operație tactică sau de luptă. Dacă. . . ar manevra după acele reglemente neapărat că ar prezenta o oaste din cele mai bine exersate. ROM. LIT. 1311/7. ◊ (Prin sinecdocă) Repegiunea cu care Mihai au manevrat cu oastea sa trecînd cînd Dunărea, cînd munții. calendar, 86/19. 3. Tranz. (Complementul indică aparate, dispozitive tehnice etc.) A manipula. Manevrînd robinetul. . . introducem aerul rece, destinat alimentării cuptorului înalt. IOANOVICI, TEHN. 41, cf. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2392. ◊ Fig. în această poemă și-a vărsat poetul tot focul fantaziei sale, și-a depus toată puterea de a manevra limba. F (1866), 190. Poetul. . . a vrut cu tot dinadinsul să manevreze o prea mare varietate de ritmuri. LL I, 148. (Intranz.) Materialul uman cu care manevrează artistul. VARLAAM-SADOVEANU, 164. - Prez. ind.: manevrez. – Și: (învechit, rar) manevrí vb. IV, manovrá (NEGULICI) vb. I. – Din fr. manoeuvrer.
12. [DLR] MANEVRÍ vb. IV v. manevra.
13. [DLR] MANOVRA vb. I v. manevra.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL