1. [DEX '09] MĂLUROS2, -OASĂ, măluroși, -oase, adj. Cu maluri abrupte, cu coaste repezi; râpos, priporos. – Mal + suf. -os.
2. [DEX '09] MĂLUROS1, -OASĂ, măluroși, -oase, adj. Mălurat. – Mălură + suf. -os.
3. [MDA2] măluros2, ~oasă a [At: CANTEMIR, IST. 197 / Pl: ~oși, ~oase / E: maluri (pll mal1) + -os] 1 (Înv; d. un Ioc, o regiune, așezare etc.) Așezat lângă malul unei ape Si: riveran, (înv) țărmurean. 2 (Înv; d. un loc, o regiune, o așezare etc.) Cu maluri1 abrupte, cu coaste repezi Si: râpos, (reg) priporos, țărmuros.
4. [MDA2] măluros1, ~oasă a [At: BARCIANU / Pl: ~oși, ~oase / E: mălură + -os] 1 (D. unele cereale) Atacat de mălură (1) Si: mălurat (1). 2 (D. unele cereale) Bolnav de mălură Si: mălurat (2). 3 (Pex) Viermănos. 4 (Reg; fig; d. oameni) Nebunatic.
5. [MDA2] măluros3, ~oasă a [At: LB / Pl: ~oși, ~oase / E: maluri (pll mal2) + -os] 1 (Înv; d. pământ) Argilos. 2 (Înv; d. pământ) Alcătuit din straturi.
6. [DEX '98] MĂLUROS1, -OASĂ, măluroși, -oase, adj. (Rar) Mălurat. – Mălură + suf. -os.
7. [DLRLC] MĂLUROS, -OASĂ, măluroși, -oase, adj. Mălurat. (Fig.) Odorul mamei, odorul mamei! îngîna mama Stanca, legănîndu-și fata pe pieptul ei zbîrcit, măluros și mort. DELAVRANCEA, S. 36.
8. [Șăineanu, ed. VI] măluros a. plin de mălură: grâu măluros.
9. [Scriban] 2) mălurós, -oásă adj. (d. mălură). Plin de mălură; grîŭ măluros.
10. [Scriban] 1) mălurós, -oásă adj. (d. mal, malurĭ). L. V. Cu malurĭ rîpoase.
11. [DOOM 3] măluros adj. m., pl. măluroși; f. măluroasă, pl. măluroase
12. [DOOM 2] măluros adj. m., pl. măluroși; f. măluroasă, pl. măluroase
13. [DGS] măluros1, -oasă adj. (fitopat.; despre unele cereale) mălurat.
14. [DGS] măluros2, -oasă adj. (înv.) 1 (despre pante, urcușuri, munți etc.) v. Abrupt. Drept. Perpendicular. Pieptiș. Pieziș. Povârnit. Prăpăstios. Priporos. Râpos1. Vertical. 2 (despre țări, teritorii etc.) v. Riveran.
15. [DLR] MĂLURÓS1, -OASĂ adj. 1. (Despre unele cereale) Atacat de mălură (1), bolnav de mălură, mălurat; p. ext. viermănos, stricat. BARCIANU, V., DDRF, DAMÉ, T.2, 38, ALEXI, W. Grîu mâluros. ȘĂINEANU, D. U., cf. TDRG. 2, (Regional, despre oameni) Nebunatic (Lisa-Făgăraș). LEXIC REG. 92. – Pl.: măluroși, -oase. – Mălură + suf. -os.
16. [DLR] MĂLURÓS2, -OÁSĂ adj. (Învechit, despre un loc, o regiune, o așezare etc.) 1. Așezat lîngă malul unei ape ; riveran, (învechit) țărmurean. Aurelian. . . au fost născut în Dachia ce-i zicea măluroasă. CANTEMIR, HR. 219, cf 217, PONTBRIANT, D. 2. Cu maluri1 abrupte, cu coaste repezi rîpos, priporos, (regional) țărmuros. Iepurile într-atîta de mare a vieții primejdie văzînduse . . . spre niște locuri măluroase și țărmuroase a fugi luă. CANTEMIR, IST. 197, cf. LB, POLIZU BARCIANU, V., DDRF, GHEȚIE, R. M., TDRG. – Pl.: măluroși, -oase. – Maluri (pl. lui mal1) + suf. -os.
17. [DLR] MĂLURÓS3, -OASĂ3 adj. (Învechit, despre pămînt) 1. Argilos, lutos. Cf. m e a l (2). LB 2. Alcătuit din straturi. Cf. m e a l (3). Cf. LB, BARCIANU, V., GHEȚIE, R. M. - Pl.: măluroși, -oase. – Maluri (pl. lui mal2) -f- suf. -os.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL